Dosarul lui DPI loveste in Agentia de control a averilor demnitarilor
Dosarul lui DPI loveste in Agentia de control a averilor demnitarilor
Un dosar aflat pe rolul Inaltei Curti de Casatie, in care este implicat fostul ministru al industriilor, deputatul Dan Ioan Popescu, ar putea bulversa din temelii discutiile si asa tensionate din jurul Agentiei Nationale de Integritate (ANI) care ar urma sa controleze averile demnitarilor.
Este vorba despre acel dosar in care justitia spune ca Popescu nu poate justifica aproximativ un milion de euro dobanditi in timpul cat detinea functia de ministru si care, potrivit legii 115/1996 privind controlul averilor, ar urma sa-i fie confiscati. Insa apararea spune ca legea contravine Constitutiei care spune ca averea este considerata licita pana la proba contrarie. Asadar: Popescu nu poate justifica banii, iar procurorii nu pot demonstra ca acestia au fost dobanditi cu incalcarea legii. In astfel de cazuri banii sau bunurile se confisca.
Ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate complica lucrurile si va avea repercursiuni asupra ANI care preia o parte dintre prevederile legii 115/1996. Ceea ce cere in fapt apararea, invocand Constitutia, este ca procurorii sa demonstreze ca averea deputatului a fost dobandita ilicit, ceea ce acestia nu pot face. Ipoteza avocatilor: neputand fi demonstrat ca averea este ilicita, ea este, implicit, licita.
Avocatii fac referire la articolul 44 din legea fundamentala, alineatele 8 si 9 care spun ca “Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma” si ca “Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii”.
Inalta Curte de Casatie si Justitie va decide astazi daca actiunea impotriva deputatului poate continua sau cazul merge la Curtea Constitutionala, iar procesul se va intrerupe. Procurorul de caz ceruse confiscarea bunurilor nejustificate ale deputatului, in conformitate cu prevederile legii 115/1996 – care, la articolul 18 precizeaza ca “daca se constata ca dobandirea unor bunuri nu sunt justificate, curtea de apel va hotari fie confiscarea bunurilor, fie plata unei sume de bani, egala cu valoarea bunului, stabilita de instanta pe baza de expertiza”.
Contestarea la Curtea Constitutionala a unor prevederi din legea 115 pune in discutie si legea privind infiintarea Agentiei de Integritate, structura autonoma in subordinea Guvernul, care se va ocupa de asa-numita zona gri, adica de averile care nu pot fi justificate, dar nici dovedite ca fiind ilicite, a declarat pentru ZF presedintele Comisiei juridice din Senat, Peter Eckstein Kovacs.
Conform proiectului aflat in dezbaterea Comisiei juridice a Camerei, demnitarii si functionarii pot fi demisi in cazul in care inspectorii agentiei constata caracterul nejustificat al averii.
“Oricare ar fi decizia Curtii in privinta legii 115, ea va avea efecte asupra ANI”, sustine senatorul. “Eu insa, daca as fi judecator la Curte, nu as considera legea 115 in contradictie cu Constitutia, pentru ca prezumtia privind caracterul licit al averii de care vorbeste in legea fundamentala este o prezumtie relativa. Ilicit nu inseamna neaparat penal, ci are o sfera mai larga de acoperire in jurisprudenta”, a explicat Kovacs.
Parlamentarii care se opun ANI ar putea folosi acest incident drept pretext pentru a astepta o eventuala decizie a Curtii, amanand astfel intrarea in vigoare a legii.
-
Urmează sărbători bogate pentru retailul alimentar: „Românii renunță la multe cheltuieli discreționare și se orientează mai mult către consumul acasă. Industria de FMCG este una dintre cele mai reziliente în perioadele dificile financiar“. Analiștii companiei de cercetare de piață NielsenIQ vorbesc despre un „optimism prudent“ în T4 2026Eveniment · 13 noiembrie 2026
-
Analiză ZF. Cum arată piața untului față de acum cinci ani: jucătorii au avut încasări mai mari cu 23%, dar volume sub nivelul din 2020. Grupul francez Lactalis deține 53% din vânzările de unt din retail, de peste cinci ori mai mult decât următorul jucătorRetail&Agrobusiness · 13 noiembrie 2026
-
Silvia Axinescu, counsel, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Pentru companiile care folosesc agenți AI, riscul unei amenzi pe AI Act este deocamdată aproape zero, pentru că România nu are încă o autoritate desemnată formal, dar ele răspund deja față de persoanele prejudiciate de un agentBusiness Hi-Tech · 13 noiembrie 2026