Două antologii de Zoltán Rostás/ de Ziarul de duminică

Zoltán Rostás este profesor de sociologie și de comunicare la Universitatea din București. A fost redactor-șef adjunct fondator al revistei studențești de cultură Echinox (1968-1970), redactor la Radioteleviziunea Română (1970-1977), redactor de științe sociale la revista de cultură din București A Hét (1977-1992), șef catedră (1992-1995, 2000-2004) la Catedra de Antropologie Culturală și Comunicare de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, decan la Facultatea de Științe Tehnice și Sociale a Universității Sapientia din Miercurea Ciuc (2004-2007). Paralel, membru al Centrului de Cercetări Regionale și Antropologice din Miercurea Ciuc. Din 2005 este conducător de doctorat în domeniul istoriei sociale și al istoriei sociologiei la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București.

Din volumele publicate: Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl, (2000), Chipurile orașului. Istorii de viață din București. Secolul XX, (2002), Sala luminoasă. Primii monografiști ai școlii gustiene, (2003), Secolul coanei Lizica. Convorbiri din anii 1985-1986 cu Elizabeta Odobescu-Goga. Jurnalul din perioada 1916-1918, (2004), Atelierul gustian. O abordare organizațională, (2005), Parcurs întrerupt. Discipoli din anii ’30 ai Școlii gustiene, (2006), Istorie la firul  ierbii. Documente sociale orale (împreună cu Sorin Stoica), (2003), Televizorul în „micul infern” (împreună cu Sorin Stoica), (2005), Dialog neterminat (împreună cu Ioan Mihăilescu), Activiștii mărunți. Istorii de viață (împreună cu Antonio Momoc), (2007), Cealaltă jumătate a istoriei. Femei povestind (împreună cu Theodora-Eliza Văcărescu), Tânăr student caut revoluționar, vol. I-II (împreună cu Florentina Țone), (2011), CORNOVA 1931 (împreună cu Marin Diaconu și Vasile Șoimaru), (2011), Bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (împreună cu Antonio Momoc), Răfuiala cu scopurile noastre, (2013), Universitatea interbelică a sociologilor gustieni, Alți București interbelici (2014).

A mai publicat studii în reviste și volume.

Anul trecut Editura Vrema i-a publicat două foarte interesante antologii.

Între proiecții urbanistice și sărăcie letargică. Bucureștiul arhitecților, sociologilor și al medicilor

Antologia de față strânge articolele și studiile publicate cu tematică bucureșteană în revistele interbelice conduse sau legate de Dimitrie Gusti: Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, Sociologie Românească, precum și revista Asistență Socială. Nu toți autorii fac parte din Școala Sociologică de la București (ca în cazul volumului

Alți București interbelici din această colecție), dar, cu siguranță, aparțin rețelei sociale dezvoltate de profesorul de sociologie de la Universitatea din București.

Aceste texte merită recitite nu numai pentru importanța avută în epoca publicării lor, dar și pentru actualitatea lor. Este realmente tulburător să descoperi că expertiza și soluțiile propuse de specialiști în urbanistică, sociologie, medicină și asistență socială sunt actuale și astăzi.

Colaborează: Anton Golopenția, Spiridon Degăneanu, Cincinat I. Sfințescu, Mihai Pop, Dimitrie Gusti, Henru H. Stahl, Gheorghe Banu, Veturia Manuilă, Sabin Manuilă, Aurel Voina.

Alți București interbelici. Studii și cronici gustiene

Culegerea conține studii, schițe scurte, rapoarte de cercetare legate de București scrise de sociologi și de alți colaboratori ai publicațiilor școlii gustiene. Toate aceste texte poartă pecetea contextului, ele dezbat aspecte reale ale Capitalei chiar și atunci puțin cunoscute. Însă izbucnirea războiului în toamna anului 1939, suspendarea activității școlii sociologice și a instituțiilor conexe au împiedicat extinderea cercetărilor monografice asupra orașelor, plănuite de însuși Gusti în anii 1930. Cu toate acestea, eforturile individuale ale sociologilor, precum și inițiativele altor specialiști au sfidat restricțiile vremii, realizându-se studii și articole de o valoare documentară importantă pentru istoria socială a Bucureștilor (încă nescrisă!).

Colaborează: Ștefan Popescu, Mircea Tiriung, Magdalena Livezeanu, V. Operscu-Spineni, Nicoale Marin Dunăre, Gheorghe Retegan.