Dr. Doom, gaz peste focul datoriei Greciei chiar la București

Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a participat, conform unor surse apropiate instituției, cu 25.000 de euro la organizarea unei conferințe unde analistul american Nouriel Roubini a susținut ieri cu toată convingerea că este neapărat necesară restructurarea datoriilor statului grec, adică amânarea scadențelor la obligațiunile de stat cu 5-10 ani. România poate fi direct afectată de această eventuală restructurare. Economistul nu a răspuns la întrebarea cum își vor acoperi băncile elene obligațiile la scadență în situația în care bondurile statului elen nu vor mai fi rambursate la scadențele asumate și ce ar trebui să facă guvernul și BNR să preîntâmpine eventualele riscuri din sistemul bancar. În panel cu Nouriel Roubini, supranumit Dr. Doom pentru afirmațiile pe care le face despre criză, ar fi trebuit să fie ieri și guvernatorul Mugur Isărescu, dar acesta a preferat să fie prezent la manifestare cu o zi înainte.

Oficialii greci și mulți alți analiști din Europa, precum și oficiali ai băncii centrale se tem de contagiune și colaps financiar în cazul restructurării datoriei publice a Greciei.

Recent, unul dintre membrii Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene, Cris­tian Noyer, a spus că o eventuală restructurare a datoriei publice a statului grec ar fi o “poveste de groază”.

Fondul de Garantare al Depozitelor este subordonat direct Băncii Naționale a României, care la rândul său este coordonată de Banca Centrală Europeană.

Americanul – supranumit Dr. Doom al economiei pentru afirmațiile sale dure despre criză – nu și-a dezmințit reputația, afirmând ieri tranșant: “Restructurarea datoriilor Greciei nu mai e o problemă de dacă, ci de când”, cu toate că în Europa și chiar peste Ocean este multă prudență în ceea ce privește propunerea de restructurare.

În viziunea lui Roubini, restructurarea înseamnă amânarea scadenței datoriilor statului grec cu 5-10 ani și nu anularea parțială a acestora.

România și Bulgaria sunt printre puținele țări din Europa unde capitalul bancar elen are o asemenea poziție, iar expunerea pe România este cea mai ridicată expunere în străinătate a sistemului bancar elen.

“Piețele așteaptă o restructurare ordonată a datoriilor Greciei. Acest lucru nu înseamnă default, ca în cazul Rusiei, Ecuadorului sau Argentinei, ci emiterea de obligațiuni pe o perioadă mai mare de timp la o dobândă mai mică. Pakistanul, Ucraina, Belize au făcut acest lucru și de asta are nevoie și Grecia, indiferent ce ar spune oficialii BCE. Șefii Băncii Centrale Europene folosesc greșit cuvântul default. Nu este default, ci nevoia de restructurare ordonată a datoriilor pentru a evita riscul de contagiune”, susține economistul american.

România devine astfel gazda și facilitează cele mai dure declarații la adresa nesustenabilității datoriilor elene făcute până acum pe piața financiară, în condițiile în care implicarea sa este directă, având în vedere poziția băncilor elene pe piața locală. Nouriel Roubini este plătit cu zeci de mii de euro pentru a participa la astfel de conferințe. Printre partenerii organizatorilor s-a numărat și banca elenă Alpha Bank.

Chiar dacă Grecia va implementa 100% programul cerut de FMI și UE, în doi ani în cel mai bun caz datoria publică va ajunge la 160% din PIB, dar mai probabil că se va situa la 180-190% din PIB. Argentina și Rusia aveau o datorie publică de 50% din PIB când au intrat în default, spune economistul.

Economistul a insistat mult pe cuvântul “contagiune”, menționând că nu va exista o contagiune a piețelor financiare și nu va fi un “Armaghedon”, așa cum se susține acum. El spune că băncile și asigurătorii care dețin obligațiuni ale statului grec vor putea suporta restructurarea ordonată a datoriilor Greciei. “Pur și simplu trebuie amânate obliga­țiunile la plată cu 5-10 ani”, spune economistul american.

Alți analiști, dar și oficiali ai băncilor centrale au avertizat că o restructurare chiar prin prelungirea scadențelor și nu prin micșorarea sumei de rambursat poate provoca un șoc pe piețele financiare. Astfel, întrebarea este dacă o bancă cu expunere pe obligațiuni elene are de primit într-un an o anumită sumă va reuși să-și achite obligațiile bilanțiere cu doar o parte din suma datorată de statul elen, în scenariul unei restructurări.

De asemenea, Roubini susține că îngrijorările care vizează Portugalia și celelalte state de la periferia Europei în privința pierderii relației cu piețele financiare ca urmare a restructurării datoriilor din Grecia este nefondată. “Portugalia și Irlanda au pierdut deja contactul cu piețele financiare din cauza ajutorului de la FMI și UE iar Spania și Italia oricum urmează dacă nu adoptă politicile fiscale necesare”, afirmă Roubini.