Dragoste „ca la carte”/ de Stelian Țurlea

 Allan Percy

Shakespeare pentru îndrăgostiți

72 de pilule pentru a ne bucura în fiecare zi

Editura Harald

Colecția Colibri. Cel mai complet breviar de recomandări culturale și terapeutice pe subiectul iubirii, vieții de cuplu și al căutărilor sentimentale. Pornind de la pretextul unor citate celebre sau mai puțin cunoscute extrase din opera lui William Shakespeare, Allan Percy ne plimbă prin istoricul acestui sentiment, folosindu-se de referințe culturale care variază de la Quevedo la Roland Barthes și Dalai Lama. Pe un alt palier, Shakespeare pentru îndrăgostiți face recurs la concluziile unor studii recente pentru o analiză a iubirii în modernitate, oferind date statistice sau explicații fiziologice. „Cele 72 de pilule pentru a ne bucura de iubire în fiecare zi” sunt presărate cu scurte istorioare ilustrative sau romantice și completate cu recomandări de filme cu efect terapeutic pentru cupluri sau compoziții muzicale ce pot îmbogăți clipele în doi ori sugestii pentru condimentarea vieții intime a cuplului.Allan Percy este expert în coaching și în tehnici de îndrumare personală.

Anca Vieru

Felii de lămâie

Editura Polirom

O colecție de povestiri ca niște sentimentalisme urbane, când ironice, când triste, uneori cu accente grotești, în care se regăsesc tineri căsătoriți și cupluri blazate, adolescente confuze și vecine curioase, oameni ai străzii, corporatiști, un sculptor în gheață, o fată cu părul de culoarea coniacului văzut în soare, o clasă de elevi care a pierdut un ochi de iepure, un poștaș pensionar care vrea să-și schimbe numele. Autoarea este absolventă de politehnică și a unui master în comunicare, iar acesta este volumul ei de debut.

Constantin Trandafir

Pactul conversației. Narațiuni critice

Editura Ideea Europeană

Spun editorii: „Cartea e ca o piesă de teatru alcătuită din personaje, parantezele autorului, dialoguri, secvențe, scene, acte, cu legătura necesară între acestea. În treacăt fie spus, critica poate să întrețină longevitatea operei, dacă are destulă vigoare și dacă opera e de calitate. Sunt vorbe optimiste la vremea Internetului care, deocamdată, nu deține puterea controlului critic și nici nu se întrevăd șanse de această natură. Tocmai de aceea pericolul dispariției cărtții de hârtie pare anunțarea unui cataclism. Noi mai credem în ceva. Rămâne hotărât că interpretarea critică, pentru a fi cât mai aproape de text, trebuie să se asocieze cu «partea estetică» a demersului, care e scriitura, citatul, descrierea și altele. O «conversație», pe cât posibil neretorică.”

Naim Araidi

Oameni din Galilea

Editura Brumar

Traducere din limba engleză de Falvia Teoc. Poetul Naim Araidi s-a născut în Israel, în 1950, este doctor în Litere și predă la Universitatea Bar-Ilan. Pe lângă activitatea de profesor, lucrează ca jurnalist coolaborator în redacția revistei „Mifgash” a Uniunii Scriitorilor Evrei, iar cărțile sale sunt traduse în mai multe limbi. „O, patrie a mea/ sălbatică și colțuroasă precum/piatra de hotar/ patrie ce porți pe chip/ culorile fiilor tăi/ umblăm în cărările tale,/ deșirate precum corzile unei harpe/ din Galileea până în Kinneret./ Tăcută și însângerată/ mă aștepți ca o tânără mamă/ să mă strângă la pieptu-i bogat/ să fiu prunc, să cresc om în toată firea/ să mă coc și să cad apoi precum omul căzut/ la umbra copacilor/ în lungul drum al întoarcerii acasă” (Lumină).

Maria-Ana Tupan

Realismul magic. Încercare genealogică

Editura Academiei Române

Născută în 1949, doctor în filologie din 1992, Maria-Ana Tupan devine în 2011 membră a Asociației pentru studierea fantasticului (Gesellschaft fur Fantastikforschung, o prestigioasă organizație academică, Universitatea Hmburg, Germania). A publicat zeci de articole pe această temă în numeroase reviste și a fost titulara unor rubrici la „Viața Românească” și „Contemporanul”. În cartea în discuție își sprijină demonstrația cu privire la realismul magic (o ordine a lumii care nu poate fi ilustrată urmând calea romanului realist) pe sincronicitatea dintre literatură și științe. La bază e premisa corectă că realismul magic a fost teoretizat de germani în 1925 și a ajuns abia la câțiva ani după al doilea război mondial în America Latină. 

Sorin Lucaci

În burta grasă a peștelui de duminică

Herg Benet Publishers

Volum de versuri apărut înaintea celui prezentat deja în această rubrică („Ghilotina cu miros de scortisoara”), bine primit. Prezentat pe coperta a patra de Octavian Soviany, Horia Gârbea, Felix Nicolau și Liviu Ofileanu. „să ridic din umeri în semn de întrebare/ să holbez ochii în semn de mirare/ să mă prefac că timpul mi-ar putea mutila cu multă blândețe/ fața ridurile ochii și părul cleios până la adulmecare/ corabia lucidă a gândurilor ca mătasea broaștei plutind pe alte ape/ mai puțin tulburi/ să mă mint frumos că sunt mai tânăr cu zece cincisprezece ani/ și că am mult timp înainte de acum încolo/ de unde până unde și până când…/ și timpul parcă nu se mai dilată și rămâne așa cocoțat ca un copil/ cu pantalonii jerpeliți undeva în ungherele cerului de mijloc/ parcă și îngerul își freacă mâinile de bucurie/ cotrobăind cu tandrețe prin toate mărunțișurile morții mele/ acum când iluzia celei mai mari proporții de bunătate/ nu poate fi decât momeală/ în burta grasă și albă a peștelui de duminică”