Dubaiul nu mai aruncă cu bani pe proiecte extravagante, ci construiește doar ce are nevoie

În Dubai, muncitorii lucrează la foc con­tinuu, dar nu cum o făceau în urmă cu doi ani, ci numai la câteva noi proiecte finan­țate de guvern. Un aeroport de două ori mai mare decât Heathrow din Londra, autostrăzi care se înmulțesc văzând cu ochii și un sistem de mijloace subterane de transport care va fi pus la punct foarte curând, așteaptă forfota de oameni pe care conducerea emiratului o preconizează de îndată ce economiile lumii își vor reveni după criza economică, scrie The New York Times.
Puternic afectat de efectele crizei, emiratul Dubai a renunțat pentru moment la capricii precum insula artificială sub formă de palmier, pentru a face loc unor proiecte mai pragmatice menite să-i recâștige statutul de punte de legătură între puterile economice din Vest și țările bogate în petrol din Orientul Mijlociu.
“În timp ce lumea întreagă se zbătea din cau­za recesiunii, Dubaiul a continuat să își con­stru­ias­că un aeroport și o infrastructură de in­vidiat”, a spus Jim Krane, autor al cărții “City of Gold” ca­re prezintă o istorie a Dubaiului. “Când lumea își va reveni pe plan economic, Dubaiul va aștep­ta cu brațele larg deschise”, a mai spus Krane.

Ecouri ale crizei economice și în Dubai
Față de situația celorlalte țări din regiune, economia Dubaiului a rezistat cel mai bine pe timpul crizei datorită menținerii calității ridicate a serviciilor, însă în absența veniturilor din agricultură, petrol sau industrie, este dependent de turismul, comerțul și serviciile bancare internaționale.
Mai mult, surplusul de birouri și spații rezidențiale a dus la o cădere a prețurilor proprietăților situate în afara zonei zero. Această criză a pieței imobiliare care nu a ocolit Dubaiul, a creat mii de litigii ce au ca obiect proprietăți cu statut incert, iar sistemul judiciar din Dubai, cu pronunțată tentă arhaică, i-a determinat pe occidentali să se gândească de două ori înainte de a mai investi aici. Fondul Monetar Internațional (FMI) a previzionat pentru Dubai o scădere economică de 0,5% pentru anul 2010, după ce anul trecut scăderea a fost de 2,5%.
Cu toate acestea, situația s-ar putea îmbunătăți în viitor: Dubai World a ajuns la un acord cu creditorii pentru a restructura datorii de 24,9 mld. $ (18,3 mld. euro), iar Dubai International Capital, companie cu capital de stat, plănuiește să-și plătească datorii de 2,6 mld. (1,9 mld. euro) prin vânzarea de active.

Mână întinsă de fratele mai mare
Într-o foarte mare măsură, planurile de viitor ale Dubaiului depind de Abu Dhabi, “patriar­hul” Emiratelor Arabe Unite care a decis să-și aju­te vecinul cu 20 mld. $ (14,7 mld. euro) la sfârșitul anului trecut. Între cele două emirate datează de generații întregi relații strânse, favorizate de puternice legături de familie.
Abu Dhabi, care obține venituri conside­ra­bile din vânzarea de petrol și a dezvoltat relații diplomatice prolifice, este aliatul principal al Statelor Unite în Golful Persic. “Este evident că Abu Dhabi controlează fiecare mișcare a Dubaiului, deoarece deține banii. Abu Dhabi își va sprijini mereu vecinul datorită legăturilor puternice, dar asta nu înseamnă ca acest lucru se va mai întâmpla mult timp de aici încolo”, a comentat un analist din zonă care a preferat să-și păstreze anonimatul, despre influența conservatoare a Abu Dhabi asupra vecinului său risipitor.
Totuși, în continuare aproape toate marile corporații, precum General Electric, Tata Industries din India și banca britanică HSBC și-au stabilit sediul regional în Dubai. În cazul în care situația de aici s-ar înrăutăți considerabil, nimic nu ar impiedica acești giganți să se mute în Abu Dhabi sau alte locuri din regiune.
“Dubai are cea mai bună infrastructură din zonă”, a spus Jan Wille Plantagie, manager al Standard & Poor’s pentru Orientul Mijlociu. “Situația de acum nu e sfârșitul Dubaiului, ci doar o căzătură dureroasă”, a mai spus el.
Chiar dacă dispune de un sistem de secu­ritate transparent, cu camere de luat vederi pe stradă și autorități care își încurajează cetățenii să semnaleze orice comportament dăunător care violează standardele morale nescrise ale Dubaiului, acest emirat are totuși gândirea cea mai occidentalizată și tolerantă din regiune, în pofida creșterii fundamentalismului islamic.

Perlele Dubaiului

Burj Khalifa
cea mai înaltă clădire din lume, are 998 de metri înălțime,
160 de etaje,
57 de lifturi,
1.044 de apartamente
și un hotel.

Downtown Burj Dubai
cartier de un miliard de dolari, cu 30.000 de apartamente și cel mai mare centru comercial din lume, având 1.200 de magazine.

Al Maktoum International
cel mai mare aeroport din lume care va fi gata în 2017 și va costa
30 de miliarde de dolari.

Dubai World Center
prima platformă aeroportuară din lume care se va construi în preajma Al Maktoum International; similară unui oraș, ea va pune la dispoziție restaurante, malluri, centre
de expoziție
și un teren de golf.