E vremea inginerilor

Cele mai multe investitii straine de peste un milion de euro de anul trecut au fost in industrie, conform Oficiului National al Registrului Comertului. In noua ordine economica mondiala, care se intoarce spre asa-numitul sector secundar, economia romaneasca are o sansa nesperata acum 10 ani.

Conform unei analize a Ziarului Financiar (vezi pagina 16), 82 din cele 200 de investitii de peste un milion de euro de anul trecut au fost in industrie. Urmeaza, la mare distanta, investitiile in real estate si constructii (32) si cele din energie (12), ca urmare a privatizarilor. Ponderea se pastreaza si in ceea ce priveste volumul.

Investitiile de peste un milion de euro au fost de 1,73 miliarde de euro anul trecut, reprezentand 65% din totalul investitiilor straine inregistrate ca majorari de capital la Registrul Comertului in 2005.

Cea mai mare parte a banilor au venit in industria auto, dar si in industria alimentara, in metalurgie, in prelucrarea lemnului sau in productia de tutun. In industria textila si in pielarie au fost doar patru investitii de peste un milion de euro anul trecut, in valoare de 14 milioane de euro.

Investitiile sunt facute in companii noi, ridicate de la zero dupa 1990, dar in cea mai mare parte in companii privatizate.

Fixatia regimului comunist pentru investitii in mari “intreprinderi si complexuri industriale” ar putea avea (abia acum) o logica.

Pentru ca pe plan mondial se constata in ultimii ani o puternica intoarcere catre industrie, asa-numitul sector secundar al economiei (sectorul primar este agricultura, iar cel tertiar serviciile).

Trezirea la viata a gigantilor China, India, Rusia, Brazilia, care au avut rate de crestere ale economiilor in 2005 intre 6% si 10%, fata de 1,3% in zona euro, 3,5% in SUA si 2,8% in Japonia, schimba fata economiei mondiale.

Aducerea in categoria emerging markets a o treime din populatia globului a schimbat structura cererii.

Oamenii din aceste tari cer mancare, case, masini, sosele, spitale, scoli si stadioane, iar firmele de aici cer nave, tractoare, masini de cusut, tevi pentru petrol si gaze sau utilaje pentru combinate siderurgice si fabrici de ciment.

La sfarsitul secolului trecut se batea multa moneda pe moartea industriei si pe predominanta in viitor a sectorului tertiar. Serviciile urmeaza sa faca legea in economie, se afirma. Este adevarat, ponderea cea mai mare in PIB-ul tarilor dezvoltate este data de servicii – turism, comunicatii, retail, sanatate, banci, asigurari.

Dar americanii, occidentalii europeni si japonezii, care consuma software, turism, comunicatii sau filme, sunt putini, mult mai putini decat nou-venitii la masa consumului din tarile in curs de dezvoltare.

“Re-bonjour la metallurgie, la chimie, l”automobile, les machines, l”agroalimentare”, comenteaza un futurolog francez, Albert Martin, vicepresedintele Institutului Presaje (Prospectiuni, Studii si Cercetari sociologice aplicate in justitie si economie), aceasta situatie intr-un numar recent (marti 11 aprilie) al ziarului francez de afaceri Les Echos.

Cererea masiva pentru materii prime si produse de baza a dus petrolul la cote inimaginabile acum cativa ani, dar si metale precum nichelul.

Financial Times a calculat recent ca daca nichelul mai creste cu 30%, moneda americana de un cent, facuta din acest metal, ajunge sa valoreze mai mult topita decat valoarea sa inscriptionata. Iata ca mai avem putin si metalul bate banii. In Romania, multi dintre cei care lucreaza in banci, in asigurari sau in alte servicii sunt ingineri reciclati. S-ar putea sa puna iar mana pe cartile de rezistenta materialelor.

* Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF