Versiunea completă
Prima pagina

Ebner a pierdut 19 mld. dolari din banii clientilor

Martin Ebner care era privit odinioara drept cel mai abil investitor al Elvetiei, a pierdut in ultimul an 18,9 miliarde de dolari (26 mld. franci elvetieni) din fondurile clientilor pe masura ce investitorii si-au retras 90% din fondurile tinute in custodia conturilor de la BZ Bank a lui Ebner, informeaza Financial Times

Raluca Mirescu · 20 ianuarie 2003 · 4 min de citit

Martin Ebner care era privit odinioara drept cel mai abil investitor al Elvetiei, a pierdut in ultimul an 18,9 miliarde de dolari (26 mld. franci elvetieni) din fondurile clientilor pe masura ce investitorii si-au retras 90% din fondurile tinute in custodia conturilor de la BZ Bank a lui Ebner, informeaza Financial Times.
BZ Bank, care reprezinta prescurtarea de la Bank Zurich, este banca privata elvetiana care se afla in centrul imperiului financiar al lui Ebner, acum incarcat de numeroase datorii.
In 1999, BZ Bank a avut un profit de 259,6 milioane franci elvetieni, din care aproape jumatate erau rezultatul tranzactiilor de pe piata bursiera. Totusi, in 2002 BZ Bank a avut un profit de numai 1,6 milioane franci elvetieni si ar fi raportat o mare pierdere daca banca nu ar fi retras 58 de milioane de franci elvetieni din rezervele ascunse.
Banca, care in perioada sa de glorie a avut in custodie conturi totalizand 52 miliarde de franci elvetieni, a suferit o “retragere dramatica” de active ale clientilor. Conturile aflate in custodie la sfarsitul anului 2002 abia insumau 3 miliarde de franci elvetieni.
Publicitatea ampla despre problemele financiare ale lui Ebner, care a fost fortat de catre bancherii sai sa renunte la cele mai celebre investitii ale sale la preturi foarte mici a afectat negativ BZ Bank. Este aceeasi situatie ca in cazul diviziei de brokeraj din cadrul Grupului BZ, care la momentul sau de maxim detinea peste 30 de miliarde de franci elvetieni investiti in pachete de actiuni.
BZ Bank, care are un capital de 202 milioane franci elvetieni si active de 358 milioane franci elvetieni, ramane una din cele mai bine capitalizate banci din Elvetia.
Institutia de control a bancilor elvetiene, care urmareste atent BZ Bank de cand au iesit la iveala problemele financiare ale lui Ebner, a subliniat ca la acest moment banca indeplineste toate cerintele legale.
Oricum, banca si-a diminuat bilantul cu doua treimi in decursul ultimului an, iar veniturile din comisioane, care ajunsesera la aproximativ 170 de milioane franci elvetieni pe an in 1999, au coborat pana la 69 de franci elvetieni in 2002, suma care abia a ajuns la acoperirea pierderilor inregistrate de grup din tranzactii.
Afacerile financiare ale Martin Ebner sunt tinute in secret. Se crede ca el are cu bancherii sai un acord pentru o perioada de gratie de un an, dupa ce acestia l-au fortat sa vanda pachete substantiale de actiuni de la ABB, Credit Suisse, Lonza, Investor si Pirelli.
In lumea investitorilor europeni Ebner reprezinta un caz aparte pentru ca el a schimbat cu adevarat una din cele mai putin prietenoase piete de capital europene. Cruciada lui Ebner a inceput in 1985, cand a infiintat micul fond de investitii BZ Bank dupa ce a demisionat din functia de director al biroului de consultanta pe investitii din cadrul bancii elvetiene Vontobel Holding AG.
Ebner a fost in spatele achizitiei din 1997 a companiei de asigurari Winterthur de catre grupul elvetian Credit Suisse pentru suma de 9 miliarde de dolari. In anul urmator, Ebner a fost artizanul fuziunii de 29 miliarde de dolari dintre Union Bank of Switzerland si Swiss Bank care a condus la crearea celei mai mari banci elvetiene UBS.
Anul trecut Ebner a demisionat si din ultima pozitie de director pe care o mai avea si a vandut un pachet majoritar de la patru fonduri de investitii pentru a plati creditorii grupului BZ Holding. Problemele financiare ale lui Ebner au iesit la iveala la inceputul lunii octombrie 2002 cand BZ Group si-a anuntat planurile de a colecta mai multe fonduri pentru a-i calma pe creditori. Pentru ca BZ Group nu este cotata la bursa compania nu este obligata sa-si publice rapoartele financiare.
Companiile in care a investit Ebner au inregistrat printre cele mai slabe performante din industria lor, in decursul anului trecut. De exemplu valoarea actiunilor Credit Suisse Group a scazut cu 53% iar cea a actiunilor de la compania de inginerie ABB cu 73%.  La sfarsitul anului 2001, actiunile lui Ebner la ABB si Credit Suisse aveau o valoare de peste 10 miliarde de franci elvetieni (6,7 mld.$). La sfarsitul anului trecut, valoarea lor era estimata la mai putin de 3 miliarde de franci elvetieni.
In luna octombrie 2002 Ebner a parasit consiliul de conducere al ABB si si-a redus pachetul detinut la aceasta companie de la 11,1% la mai putin de 5%. Anterior Ebner a vandut o parte din actiunile de la Credit Suisse si tot pachetul de aproximativ 30% detinut la Lonza, o companie de produse chimice la care a fost si presedinte.
Instalarea sediului central al BZ Bank in Freienbach, o comuna de dimensiuni mici, situata in cantonul Schwitz, pe malul lacului ZA1rich, i-a adus acesteia venituri considerabile care s-au constituit intr-o adevarata avere. In aceste conditii, micuta comuna din Elvetia centrala, considerandu-se prea bogata, a decis in urma cu doi ani sa reduca la jumatate impozitele percepute localnicilor. Scutirea este valabila pentru doi ani. Capitalul propriu al comunei este de 44 milioane de euro, iar rezervele ajung la 28 de milioane de euro, ceea ce este “mult prea mult”, a decis consiliul municipal. “Prin aceasta scadere a impozitelor le dam inapoi contribuabililor aproximativ 20 de milioane de euro, pentru ca misiunea noastra nu este de a tezauriza sau de a plasa banii”, a declarat Willy Jud, “finantistul” comunei. “Avem deja noi instalatii sportive, trei piscine si mai multe plaje amenajate si scoli ultra-moderne”, a adaugat el.

Citește și