Economia irakiana, in scadere dramatica

Dificultatea misiunii asumate de catre Statele Unite si comunitatea internationala in cazul Irakului a fost evidentiata de primele cifre detaliate privitoare la situatia economica a economiei acestei tari arabe publicate de la incheierea conflictului.

Economia irakiana va scadea cu 22% in acest an, dupa o scadere de 21% in 2002 si 12% in 2001, au estimat Natiunile Unite si Banca Mondiala.

Aceste cifre sugereaza ca rezultatele lucrarilor de reconstructie a Irakului vor aparea cu intarziere.

In Irak, venitul mediu a scazut de la 3.600 pe persoana in 1980 la 770-1.020 pana in 2001, urmand a se situa intre 450 si 610 pana la sfarsitul anului 2003, conform Natiunilor Unite si Bancii Mondiale.

Cele doua institutii estimeaza ca nivelul venitului mediu va fi mai scazut decat in 2001 chiar pana la sfarsitul anului 2004.

Cifrele respective sunt incluse in cea mai recenta versiune a raportului Bancii Mondiale privitor la necesitatile Irakului, raport ce va fi prezentat pe 23 octombrie.

Raportul scoate in evidenta atmosfera de nesiguranta legata de efectele razboiului si ale sanctiunilor internationale.

Cea mai grava problema a Irakului este somajul, aproximativ 50% din populatie neavand un loc de munca.

Un procent de 30% din forta de munca lucreaza in sectorul de stat, in cea mai mare parte in cadrul intreprinderilor de stat ineficiente.

Totusi, Banca Mondiala se pronunta impotriva inchiderii celor 192 de intreprinderi de stat, aratand ca acestea vor sustine stabilitatea sociala in timp ce vor fi pregatite pentru privatizare in urmatorii patru sau cinci ani.

Mai mult, peste jumatate din populatie depinde de ajutorul guvernului sub forma de produse alimentare ce costa Irakul 2 miliarde de dolari anual.

Vitala pentru economia irakiana ramane productia petroliera, ce reprezinta peste jumatate din intreaga economie. Banca Mondiala arata ca estimarile sale legate de rata de crestere pe anul 2004 “vor depinde de asigurarea unor conditii adecvate de securitate, a unei functionari normale ale utilitatilor de baza si de expansiunea productiei petroliere”.

Sectorul petrolier reprezinta in acelasi timp principala sursa de venituri pentru guvern, noul buget irakian indicand o posibila dublare a productiei petroliere de la 1,3 la 2,7 milioane de barili pe zi pana in 2004.

Totusi, aceste venituri vor fi absorbite de costurile legate de plata salariilor si a subventiilor, investitiile in reconstructie situandu-se la un nivel de numai 1,4 miliarde de dolari.

Banca Mondiala avertizeaza in legatura cu faptul ca o scadere a preturilor la petrol va genera un deficit bugetar foarte mare, indemnand guvernul irakian sa-si diversifice baza de impozite.

Exista de asemenea temeri generale cu privire la lipsa unor planuri clare legate de dezvoltarea campurilor petroliere. Guvernul irakian a subliniat faptul ca sectorul petrolier irakian nu va fi deschis imediat investitiilor straine.

Probleme ar putea sa apara in acelasi timp in ceea ce priveste absorbtia fondurilor alocate de comunitatea internationala pentru reconstructie.

In raport se arata ca, chiar daca comunitatea internationala va asigura intreaga suma de 35 miliarde de dolari necesara reconstructiei Irakului in urmatorii patru ani, numai 5 miliarde de dolari vor putea fi cheltuiti in primul an, 2004, din cauza problemelor de ordin institutional.

Catre sfarsitul acestei luni, guvernele si agentiile internationale se vor intruni in Madrid pentru a discuta pe marginea contributiilor financiare destinate recladirii Irakului. Catalina Apostoiu