Versiunea completă
Business Internaţional

Economia Islandei se prabuseste sub impactul crizei globale

Vreme de ani buni, Islanda a fost respectata pentru standardul sau de viata imposibil de egalat, insa recentele turbulente in economia mondiala au scos moneda nationala a Islandei din top. Fondurile de hedging se inchid, iar guvernul este in cautare de noi metode pentru a evita o criza economica, scrie Der Spiegel

Miruna Vasilescu · 16 aprilie 2008 · 6 min de citit

Vreme de ani buni, Islanda a fost respectata pentru standardul sau de viata imposibil de egalat, insa recentele turbulente in economia mondiala au scos moneda nationala a Islandei din top.
Fondurile de hedging se inchid, iar guvernul este in cautare de noi metode pentru a evita o criza economica, scrie Der Spiegel.
Islanda este tara extremelor. In niciun alt loc speranta de viata nu este mai mare, nicio alta tara nu are o rata a alfabetizarii mai mare si nicaieri in lume nu este atat de raspandita folosirea puterii geotermale pentru incalzirea locuintelor si chiar a trotuarelor.
Cu toate acestea, ultimul record al acestei tari nu-i bucura deloc pe islandezi; nicio alta tara din lume nu a mai fost atat de grav afectata de criza financiara mondiala, care a avut ca rezultat o scadere fara precendent a valorii coroanei islandeze.
De la inceputul acestui an, coroana islandeza s-a depreciat cu 20% in fata euro, iar indicele OMX al bursei islandeze a pierdut o treime din valoare. Inflatia, care a depasi tinta bancii centrale de 2,5% incepand cu luna aprilie a anului 2004, a atins in luna martie valoarea anuala de 8,7%, un maxim al ultimilor sase ani.
Presedintele bancii centrale a Islandei si fostul premier, David Oddsson, critica aspru traderii “lipsiti de scrupule” din strainatate care incearca sa destabilizeze sistemul financiar al Islandei prin atacuri speculative.
Actualul prim-ministru, Geir Haarde, este de parere ca vina o poarta fondurile de hedging care sunt conduse de profitori ce raspandesc informatii false privind criza economica. Haarde intentioneaza sa impiedice o astfel de criza si este pregatit de contraatac.
Cu toate acestea, pana acum nu a facut nicio afirmatie clara, declarand doar ca isi studiaza optiunile, ca va fi o surpriza de proportii si ca totul se va patrece rapid, ca o capcana care se inchide brusc. Bancile locale trebuie sa fie extrem de atente sa nu cada in aceasta capcana.
De cativa ani, cele mai mari trei banci islandeze – Kaupthing, Glitnir si Lansbanki – au fost in top, au facut tranzactii cu sume impresionante si s-au specializat in operatiunile de tip carry-trade, prin care se fac imprumuturi in valute cu randament scazut pentru a se cumpara valute cu randament ridicat.
Astfel, investitorii fac imprumuturi in tari cu o rata a dobanzii foarte scazuta, cum ar fi Japonia, si investesc banii in tari ca Islanda, unde profitabilitatea este mai crescuta. Aceste operatiuni au functionat perfect pana cand criza financiara a luat amploare, iar riscul a devenit prea mare.
In acelasi timp, bancile islandeze au inceput sa parieze impotriva propriei monede.
Pentru a evita pierderile din fluctuatiile valutelor in care au contractat imprumuturi, bancile au vandut coroane islandeze prin tranzactii futures foarte complexe si au obtinut profituri importante cand moneda s-a devalorizat. De fapt, haosul a fost provocat de tranzactiile in care au fost implicate miliarde de coroane islandeze. Datoria externa a Islandei este acum de patru ori mai mare decat era in 2004.
Pe fondul ingrijorarilor privind datoria externa, investitorii vand coroana islandeza in conditiile in care bancile din intreaga lume restrictioneaza accesul la credite.
Deprecierea monedei, care a fortat banca centrala sa majoreze rata dobanzii de referinta pana la un maxim de 15,5%, i-a facut pe islandezi sa fie de-a dreptul obsedati de moneda nationala. “In SUA sau in zona euro nimeni nu stie sa-ti spuna care e rata de schimb. Aici e un subiect la ordinea zilei, lumea discuta despre asta la cafea”, spune Frosti Olafsson, economist la Camera de Comert din Islanda.
Situata in mijlocul Oceanului Atlantic, la 4.000 de kilometri de New York si 1.900 de kilometri de Londra, Islanda importa aproape toate produsele de care locuitorii ei au nevoie, in afara de peste.
Insula este situata desupra uneia dintre cele mai active zone vulcanice din lume, mai jos de Cercul Polar de Nord, lucru care face ca mica tara sa aiba un relief infertil si stancos, folosit de astronautii misiunilor Apollo pentru a se antrena in vederea aselenizarii.
Preturile tuturor produselor – de la masini si alimente pana la imbracaminte – sunt in continua crestere in Islanda, iar majorarea ratei dobanzii a venit dupa ce banca centrala mai operase o astfel de operatiune, crescand dobanda cu 1,25% pe data de 25 martie. Islanda este in prezent cea mai scumpa tara din lume, conform Bancii Mondiale.
Investitorii vand coroana islandeza pe fondul ingrijorarilor conform carora economia se sprijina prea mult pe valuta straina in vederea dezvoltarii.
Datoria externa este, la acest moment, de patru ori mai mare decat era in 2004, adica 122% din PIB, cea mai mare dintre tarile membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).
“In multe privinte, Islanda este asemeni unui experiment economic. In 20 sau 50 de ani, profesorii de economie vor privi Islanda ca pe un studiu de caz si vor putea spune daca este posibil ca o tara de aceste dimensiuni sa aiba sau nu propria moneda”, spune Olafsson.
In ciuda realitatii, locuitorii Islandei vor face orice sa te asigure ca economia lor merge struna, si este adevarat ca tara are chiar un mic excedent bugetar.
Datorita pretului foarte scazut al energiei hidroelectrice, de pilda, companiile ce prelucreaza aluminiu din intreaga lume isi construiesc sedii aici. “Temerile privind o criza economica in aceasta tara sunt exagerate”, a scris intr-un articol publicat in The Wall Street Journal Hannes Holmsteinn Gissurarson, profesor de teorie politica la Universitatea din Islanda si membru al comisiei de conducere a bancii centrale a Islandei.
Cu toate acestea, afirmatiile de acest gen nu sunt de ajuns pentru a sustine moneda nationala. Ca parte a strategiei sale de a opri deprecierea acesteia din urma, banca centrala a Islandei ar putea interveni direct in piata, cumparand coroane la scara mai larga. Analistul Deutsche Bank, Stefan Bielmeier, este de parere ca “o interventie nu va genera probleme majore pentru banca centrala”.
Totusi, controlul fluxului de capital din strainatate nu este cea mai sigura reteta a succesului. “In cel mai bun caz, asta va echilibra situatia pe termen scurt, insa problemele pe termen lung se vor agrava”, a declarat Raffaella Tenconi, analist la Dresdner Kleinwort, divizie a Dresdner Bank. Ea este de parere ca fie bancile din Islanda vor suferi o reorganizare, fie islandezii vor renunta la moneda nationala in favoarea celei europene.
“In eventualitatea unei crize bancare, marile banci centrale trebuie doar sa tipareasca mai multe bancnote”, a spus Tenconi.

Probleme grave

Inflatia, care a depasi tinta bancii centrale de 2,5% incepand cu luna aprilie a anului 2004, a atins in luna martie valoarea anuala de 8,7%, un maxim al ultimilor sase ani.

De la inceputul acestui an, coroana islandeza s-a depreciat cu 20% in fata euro, iar indicele OMX al bursei islandeze a pierdut o treime din valoare.

Deprecierea monedei a fortat banca centrala sa majoreze rata dobanzii de referinta pana la un maxim de 15,5%.

Islanda importa aproape toate produsele de care locuitorii ei au nevoie, in afara de peste.

Citește și