Editorial: Ce aveți cu clădirile înalte?

Există opinii că în București se construiește agresiv, că imobilele vechi, îngrijite, de mare valoare, sunt sufocate de clădirile de birouri cu 10-20 de etaje.

Mai puțini sunt cei care spun: bine că se construiește, ce frumoase, ce moderne, ce confortabile sunt clădirile noi. Arhitectul Călin Negoescu, unul dintre asociații firmei Westfourth Architecture, este unul dintre aceștia din urmă. Negoescu spune într-un interviu pentru Business Construct: “Există o opinie populară împotriva clădirilor noi, așa-numiții monștri de oțel și sticlă. Eu personal mă bucur când văd o clădire nouă, înaltă, din oțel și sticlă”.

Cine a văzut New Yorkul i-ar putea da dreptate arhitectului. Bisericile ascunse între clădiri de 30-40 de etaje sunt frecvente în Manhattan. De altfel, arhitectul dă ca exemplu Biserica Italiană de pe Magheru, ascunsă între două clădiri mult mai înalte.

Într-adevăr, nu putem rămâne în 2010 la ideile de acum un secol. Clădirile nou proiectate folosesc tehnologii și materiale nou apărute, confortul și siguranța nu au cum să fie mai reduse decât într-o clădire gen fosta bancă Marmorosh Blank de lângă Caru’ cu Bere, chiar dacă și aceea are farmecul ei.

În 2010 însă, disputa între cei care vor o mai bună protecție a clădirilor de patrimoniu și cei care susțin construcția de clădiri noi cam rămâne fără obiect. Criza a redus drastic comenzile arhitecților și inginerilor constructori.

Pe piața construcțiilor, unu din patru angajați și-a pierdut locul de muncă, adică 100.000 de oameni. Universitățile cu specializare în construcții scot anual 1.800 de absolvenți, iar unii dintre aceștia acceptă să facă pentru început chiar și muncă voluntară pentru a lucra în domeniu.

Pe de altă parte, chiar dacă firmele de construcții au mai puțin de lucru, vânzările magazinelor de materiale de construcții s-au mai dezghețat. Explicația? Cererea provenită de la cei care își construiesc locuință în regie proprie, majoritatea lor fiind din mediul rural.

La începutul anului 2009, statul s-a angajat ca prin programele masive de reabilitare a blocurilor de locuințe să compenseze scăderile de pe piața privată a construcțiilor. Din păcate, deși se anunțau investiții de sute de milioane de euro, proprietarii și firmele de construcții spun că este doar o picătură dintr-un ocean.