EDITORIAL/ Despre meserii, cu onestitate

Chiar daca s-au mai estompat si nu mai au cadenta de metronom din saptamanile trecute, tot mai auzim fel si fel de aberatii postelectorale spuse de oameni politici, de asa-zis analisti si de jurnalisti, desi campania electorala si chiar alegerile s-au terminat de mai bine de o luna. Cel mai frecvent auzim ca invingatorul n-ar avea gloria invingatorului, pentru ca n-a primit decat un sfert din voturile populatiei, prin urmare nu trebuie considerat ca-i reprezinta pe toti, ba chiar ar face bine sa plece. Nimic mai aiuritor. Afirmatiile denota in cel mai nefericit caz incultura politica. Intr-o democratie, cel care castiga, fie si cu un singur vot, reprezinta majoritatea celor care au votat, chiar daca acestia au fost un procent mic din numarul total al populatiei. Ceilalti care n-au participat la desemnarea respectiva fie au fost dezinteresati, fie au avut altceva mai important de facut, oricum, se supun rezultatului, chiar daca nu le convine. Nimeni nu-i impiedica sa participe, daca aveau o alta optiune. Intr-un colos precum sunt Statele Unite, de pilda, participa de regula la vot sub jumatate din populatie, iar cel ales primeste putin mai mult de jumatate din voturi, adica ceva mai mult de un sfert din numarul total al alegatorilor. Dar nimeni nu contesta presedintele nou ales, care ramane neclintit vreme de patru ani. La noi se intampla altceva si abunda sintagmele de genul “Trei sferturi din populatie au vrut o alta directie” sau “Trei sferturi din populatie nu l-au votat pe X”. Sunt de inteles frustrarile, dar viata merge inainte si cine chiar merita mai are sanse sa obtina ce doreste, la un viitor scrutin, daca stie sa se pregateasca. Asta in ceea ce ii priveste pe oamenii politici. Mai grave imi par reactiile de acest gen din partea ziaristilor. Meseria de ziarist este sa informeze, inainte de toate, ceea ce presupune o obiectivitate mai mare sau mai mica. Nu cred insa ca se poate numi ziarist cel care clameaza la nesfarsit – prin urmare nu e o stare de moment – ca votul lui a fost altul si ca el vrea sa primeasca ce a votat si nu recunoaste nimic altceva. Ca ziarist, poti avea, fireste, o simpatie pentru un anume personaj, il poti sprijini, te poti declara public de partea sa, dar e inadmisibil sa faci asta si dupa rezultat, insistand in emisiunile sau articolele tale ca nu vei accepta verdictul urnelor. Daca fiecare dintre cei care il asculta sau citesc ar gandi la fel si pe urma ar actiona, ce s-ar mai alege din democratie? De fiecare data cand aud afirmatii de acest fel, sunt convins ca Brucan a gresit acordandu-ne numai doua decenii ca sa invatam democratia.

STELIAN TURLEA (n. 1946) a urmat studii de filologie (1968) si filosofie (1976), la Bucuresti, a fost aproape trei decenii redactor de politica externa la revista “Lumea”, a condus, dupa 1989, revistele “Lumea”, “Zig-Zag”, apoi ziarul “Meridian”, dupa care a lucrat in televiziune, ca sef al departamentului de stiri al Antenei 1. Din 1996 lucreaza la PRO TV, din 2000 este si editor senior al Ziarului de Duminica. Este autorul a zece carti de publicistica, zece romane, opt carti pentru copii si doua traduceri. A ingrijit trei albume. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii (2003), Premiul Asociatiei Editorilor din Romania (AER) pentru literatura pentru copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006), Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (2007). A fost nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii in 2000 si Premiul AER pentru roman in 2003.