Cand l-am cunoscut pe Emil Stratan, stiti, domnul acela despre care publicatiile literare tot scriu ca organizeaza cel mai tare festival de poezie de la noi – “Petrecere cu poezie, prieteni si trufe de ciocolata” – si ca are cea mai tare revista de poezie de la ora asta – “Academia de Poezie” –, nici cu gandul nu gandeam ca relatia noastra literara va dura mai mult de o intalnire.
Cand l-am cunoscut pe Emil
Stratan, stiti, domnul acela despre care publicatiile literare tot
scriu ca organizeaza cel mai tare festival de poezie de la noi –
“Petrecere cu poezie, prieteni si trufe de ciocolata” – si ca are
cea mai tare revista de poezie de la ora asta – “Academia de
Poezie” -, nici cu gandul nu gandeam ca relatia noastra literara va
dura mai mult de o intalnire.
N-a fost asa, pentru ca omul s-a
dovedit atat de indragostit de literatura, incat a gasit de fiecare
data noi si noi provocari pentru a mentine vie legatura: a scos
minunate carti bibliofile pentru prietenii lui, scriitorii, a
asociat textelor literare exceptionale lucrari ale prietenilor sai,
plasticienii, i-a unit pe acestia cu prietenii sai muzicieni si
oameni de teatru, totul pentru un profit care nu se poate calcula
in bani – sau da, se poate calcula in banii pe care-i cheltuieste,
nu in cei pe care-i obtine din aceasta afacere cu castig pe termen
lung care este poezia.
Intr-o noapte de iulie a anului
trecut, am ajuns impreuna cu poetul Ion Muresan intr-un loc in care
nu mai fusesem niciodata: la Casa Marchis din Ocolis, Maramures, ca
participant la a patra editie a Taberei Nationale de Literatura si
Arte Plastice “Archeus”. “Tatuca” manifestarii este sculptorul Ioan
Marchis, pe care il veti cunoaste mai bine citind interviul din
acest numar. Am sosit la Ocolis cu teama ca voi nimeri peste un
artist inabordabil si plin de sine si am plecat cu marele regret ca
nu mai puteam ramane alte cateva zile in preajma lui si a
invitatilor lui, in acel paradis artistic numit Casa Marchis. Da,
acolo este o alta lume, pe care n-am mai intalnit-o nicaieri si pe
care n-as putea-o descrie pentru ca inca nu-mi vine sa cred ca
exista aievea, un spatiu din Renastere transplantat in Maramuresul
secolului XXI. Uitati-va cu atentie la pozele de la “Interviu” si
veti percepe macar o farama din inefabilul acelui spatio-timp
fabulos.
Un alt mare prieten al artelor
si artistilor este Gavril Tarmure, directorul Societatii de
Concerte din Bistrita, aceasta din urma o initiativa, n-aveti
grija, tot privata. Susnumitul are o editura, Charmides, pe care
multi o vor invidia dupa ce isi va publica aici viitoarea carte
poetul Ion Muresan. In urma cu doua veri, domnul Tarmure m-a
invitat la una dintre actiunile lui, derulata la Cisnadioara, pe
varful unui deal, intr-o veche biserica saseasca dezafectata.
Acolo, artistul Marcel Bunea a rulat pe un ecran improvizat peste o
mie de fotografii, rastimp in care a fost acompaniat muzical de
Mircea Tiberian si Liviu Butoi, iar literar de Ion Muresan si de
subsemnatul.
Privata este si actiunea de mare
amploare si de cursa lunga pe care lumea o cunoaste sub titulatura
“Targul Estival de Carte de la Mangalia”, pornita prin 1991 spre
vara, “atunci cand gheseftul blugilor turcesti era in floare, iar
cartea era Ileana Cosanzeana comertului”. Si reluata an de an de
catre Gheorghe Todor, sub genericul “Carte la Nisip”. Am fost acolo
in urma cu trei veri si va rog sa ma credeti ca tot ce se intampla
era iesit din comun, de la prezenta la Targ a unor scriitori ca
Mircea Cartarescu, Alex Stefanescu, Georgeta Dimisianu, Daniel
Cristea-Enache, Horia Garbea, Ioana Nicolaie, la parfumul de carte
veche, biblica, al Marii Negre.
IOAN ES. POP (n.
1958) este absolvent al Facultatii de Filologie a Universitatii din
Baia Mare (1983). Pana in 1989 a lucrat ca professor. In 1990, a
devenit corector si apoi secretar general de redactie la revista
“Luceafarul”. Din 1995, a lucrat ca editor executiv la revista “PRO
TV Magazin”, iar din anul 2000 este editor al “Ziarului de
Duminica”. Este autorul catorva carti de poezie. In anul 1995, a
primit Premiile pentru Debut ale Uniunii Scriitorilor din Romania
(USR) si din Republica Moldova, pentru volumul “Ieudul fara
iesire”. Ulterior, i s-au decernat Premiul “Mihai Eminescu” al
Academiei Romane, de doua ori Premiul USR pentru poezie, Premiul
Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania (ASPRO), Marele
Premiu al Festivalului International “Nichita Stanescu” Ploiesti,
Premiul Niram Art, Madrid.