Efectele cresterii pretului cuprului se fac mai greu simtite la jucatorii din piata

Efectul cresterii pretului cuprului pe piata internationala s-a simtit mai putin la nivelul producatorilor interni. Consumatorii insa au resimtit destul de puternic majorarea pretului cuprului la nivelul costurilor de productie.

Dupa ce a atins la mijlocul lunii mai un maxim istoric de 8.800 de dolari pe tona la Bursa Metalelor din Londra (LME), cotatia cuprului pe piata internationala inregistreaza in prezent un avans de aproape 80% fata de sfarsitul anului trecut, in ciuda scaderii de 10% din ultimele doua saptamani. Asteptarile jucatorilor de pe piata privind evolutia viitoare a pretului cuprului difera. Astfel, daca majoritatea speculatorilor se asteapta la noi cresteri ale cursului, companiile consumatoare de cupru, in special cele din industria de echipamente electrice, spera ca preturile sa mai coboare spre niveluri comparabile macar cu cele de la inceputul anului.

Producatorii de cabluri electrice, unii din cei mai mari consumatori de cupru, spun insa ca majorarea pretului cuprului nu i-a afectat foarte puternic, deoarece au putut sa acopere cresterea costurilor prin majorarea preturilor.

“Cresterea pretului cuprului ne-a afectat intr-o masura mai mica decat ne asteptam. Pana acum am reusit sa acoperim cresterea costurilor de aprovizionare crescand la randul nostru preturile la cabluri, in conditiile in care cererea se mentine la un nivel ridicat. Totusi, exista probleme de aprovizionare deoarece nu se poate participa la licitatii pe termene lungi de timp organizate de companiile detinute de stat, din cauza volatilitatii ridicate a pretului”, a explicat Adrian Ghingheli, vicepresedintele Iproeb Bistrita, unul din cei mai mari producatori de cabluri electrice de pe piata interna.

Iproeb a inregistrat in primul trimestru al acestui an o crestere cu peste 30% a profitului net comparativ cu perioada similara a anului trecut, pana la 0,68 milioane de euro, in conditiile in care cifra de afaceri a companiei

s-a majorat cu 28% pana la 7,7 milioane de euro (27,4 milioane de lei). In 2005, Iproeb a realizat o cifra de afaceri de 27,5 milioane de euro, cu 30% mai mare decat vanzarile din 2004, insa profitul net al companiei s-a injumatatit la 0,6 milioane de euro.

“Desi am reusit sa acoperim cresterea costurilor, majorarea pretului cuprului a determinat o crestere a efortului financiar al companiei. In plus, ne confruntam cu lipsa surselor de aprovizionare, in conditiile in care singurul producator din tara, Elcond Zalau, nu poate asigura decat jumatate din necesarul intern. Noi ne-am aprovizionat in ultimele luni din strainatate, procesul de aprovizionare fiind mai dificil din cauza conditiilor impuse de furnizorii straini”, a aratat Ghingheli.

Cresterea pretului cuprului i-a afectat si pe producatorii de motoare electrice, la care cuprul reprezinta circa 20-22% din costurile de productie totale.

“Pe parcursul a cel putin 15 ani nu am intalnit o asemenea evolutie a pretului cuprului precum cea din acest an. Daca in anii prece-denti pretul tonei de cupru crestea cu 300-400 de dolari pe an, in acest an au fost zile in care cotatia a crescut cu 800 de dolari. Efectul acestor cresteri a fost absorbit de consumatorii de cupru, avand in vedere ca exista un ecart in timp in ceea ce priveste transmiterea efectului majorarii costurilor in piata de desfacere”, a declarat Claudiu Rosculet, presedintele Consiliului de Administratie al producatorului de motoare electrice Electroprecizia Sacele.

“Aceste cresteri au afectat in special producatorii de cablaje, dar ne afecteaza si pe noi cei din industria de motoare electrice. Astfel, rezultatele pe primele patru luni ale acestui an sunt semnificativ inferioare celor din perioada similara a anului trecut. Pentru a ne proteja impotriva riscului cresterii pretului cuprului am inceput si noi sa facem hedging pe cupru pentru a ne fixa pretul de aprovizionare. Chiar si asa insa este foarte greu de ales momentul si pretul pe care sa-l fixezi, in conditiile volatilitatii foarte ridicate”, a precizat Rosculet.

Electroprecizia Sacele a inregistrat anul trecut un profit net de 1,3 milioane de euro (4,8 milioane de lei), in scadere cu 36% comparativ cu profitul din 2005. Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 4,4% in euro pana la 49,3 milioane de euro (178,5 milioane de lei).

In mod normal, cresterea pretului cuprului ar trebui sa-i avantajeze pe producatori. Cu toate acestea, rezultatele Cuprom, principalul producator de cupru de pe piata romaneasca, nu au tinut pasul cu pretul cuprului.

Anul trecut, Cuprom a realizat o cifra de afaceri de circa 88,9 milioane de euro, cu 7,5% mai mare comparativ cu cifra de afaceri din 2004. Pretul cuprului a crescut in 2005 cu peste 40%.

Profitul net al companiei s-a redus insa de peste patru ori, pana la 0,3 milioane de euro. O posibila explicatie pentru aceste rezultate ar putea fi si investitiile pe care Cuprom le-a realizat anul trecut.

Cuprom a achizitionat anul trecut o fabrica de anozi – electrozi negativi fabricati din metale sau grafit – din Germania pe care a relocat-o la Baia Mare, investitia facand parte din strategia companiei care vizeaza dublarea cifrei de afaceri pana in 2007. Investitia s-a ridicat la aproximativ 12,5 milioane de euro, iar cand va fi finalizata capacitatea de productie a Cuprom ar urma sa creasca cu 80% pana la 50.000 de tone pe an. Cuprom detine in prezent doua unitati de productie: Elcond Zalau si Phoenix Baia-Mare.

Evolutia pretului cuprului in prima parte a acestui an are mai multe explicatii. Principalul factor care a determinat cresterea cererii pentru cupru a fost interesul ridicat manifestat de fondurile de investitii si speculatori pentru piata metalelor. Acest interes are insa si o baza reala, data de reducerea puternica a stocurilor de cupru pe plan mondial in ultimii trei ani, datorita consumului ridicat, care a depasit productia. Astfel, in 2005, consumul de cupru a fost de 16,51 milioane de tone, in timp ce productia a fost de 16,44 milioane de tone. Astfel, stocurile mondiale s-au redus anul trecut cu circa 66.000 de tone, dupa ce in 2004 scazusera cu 0,86 milioane de tone, fapt care a avut o contributie importanta la cresterea pretului in ultimele luni.

Stocurile mondiale de cupru au coborat la finele anului trecut la 0,85 de milioane de tone, comparativ cu peste 2 milioane de tone in 2002. Cererea puternica vine in special din partea Chinei si a altor tari asiatice, unde se inregistreaza ritmuri foarte ridicate de crestere economica.

Totusi, cel mai recent studiu realizat de International Copper Study Group arata ca productia de cupru va acoperi in urmatorii ani consumul si va permite majorarea stocurilor existente. Productia de cupru ar urma sa se majoreze cu 6,8% in 2006, pana la 17,56 milioane de tone, in timp ce consumul pentru acest an este estimat la 17,31 milioane de tone. Cu toate acestea, analistii nu se asteapta la o scadere puternica a pretului atata timp cat cererea pentru consum ramane ridicata.