Efervescenta in retail

Principalii jucatori din domeniul retailului IT&C sunt optimisti in privinta aderarii la UE si spun ca industria de profil va avea de cåstigat mai mult decåt are de suferit de pe urma acestui proces de integrare.

Anul acesta se vor vinde in Romånia computere de aproape 250 mil. euro, iar in total vånzarile de echipamente de birou urca spre 500 mil. euro, in timp ce vånzarile de telefoane mobile ajung spre 200 mil. euro. La acestea se adauga tot mai cautatele echipamente electronice (camere digitale, TV, playere de muzica, sisteme HiFi etc.), unde nu exista studii concrete privind volumul vånzarilor. Spre comparatie, vånzarile de echipamente hardware (PC-uri si componente) ajung in Polonia la 2,1 mld. euro pe an, iar in Franta la 11,6 mld. euro.

Piata de telefoane mobile ajunge la 450 mil. euro in Polonia si, respectiv, 1,7 mld. euro in Franta. Insa aceste cifre nu ne pot oferi decåt o imagine despre ansamblul pietei si nu despre provocarile si mai ales despre planurile lor de iesire in Est. Cert este insa ca vånzarile de PC-uri scad anul acesta in Franta, cu aproape 1,8% fata de 2004, iar cele de telefoane mobile sunt pe minus cu aproape 2,5%. Acest lucru ar putea semnala o reorientare a marilor lanturi de retail spre piete mai putin saturate.

Si inca un lucru este cert. Industria de retail IT&C autohtona va fi afectata profund de aderarea la UE. Poate nu neaparat in sens negativ, dar unii jucatori ar putea disparea de pe piata. Oamenii din domeniu nu exclud un proces de consolidare a industriei de retail in urmatorii ani – fuziuni, achizitii, parteneriate – care va duce la intarirea unor grupuri din domeniul IT&C.

“Piata romÃ¥nesca de IT&C este una dinamica si in general pe un trend ascendent la majoritatea indicatorilor relevanti: numarul de PC-uri, numarul utilizatorilor de Internet, comert electronic, domenii.ro, cifra de afaceri a companiilor din domeniul IT”, precizeaza Dragos Simion, directorul execuitv al Flamingo. “In plus, RomÃ¥nia a cÃ¥stigat 8 locuri in clasamentul global privind gradul de pregatire pentru utilizarea tehnologiei informatiei, raport publicat de Forumul Economic Mondial, inregistrÃ¥nd cel mai mare progres in rÃ¥ndul statelor europene”, a precizat el. Practic este extrem de important ca se fac pasi mari inainte si ca de-a lungul timpului s-au dezvoltat jucatori locali capabili sa faca fata mediului concurential din UE, a apreciat seful Flamingo.

Compania a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 76 milioane de euro, in crestere serioasa fata de anul anterior. Profitul Flamingo a crescut cu 26% in euro, ajungånd la 3,65 milioane de euro. La finalul anului trecut, valoarea capitalurilor proprii ale companiei se ridica la 8,87 mil. euro. Rezultatele companiei pe primul trimestru al lui 2005 nu au fost facute publice.

Industria IT&C este, poate, cea mai pregatita piata pentru aderarea la UE, daca comparam situatia cu alte domenii economice, a precizat, la rÃ¥ndul sau, Catalin Butolo, director de marketing al grupului K Tech Ultra Pro. “IT&C este unul dintre cele mai dinamice domenii de activitate ale economiei romÃ¥nesti”, a apreciat el.

Punctele tari ale aderarii pentru industria locala stau in principal in eliminarea tuturor barierelor vamale – taxe, accize, transporturi.

“Dupa momentul aderarii ne asteptam ca preturile anumitor produse sa scada si astfel piata sa inregistreze o noua crestere la nivel local”, a apreciat oficialul K Tech. Pe de alta parte insa, va creste si competitia, compania prefigurÃ¥nd o intrare pe piata a lanturilor de magazine externe. Competitia va aduce si un avantaj – din ea va avea de cÃ¥stigat consumatorul romÃ¥n.

Grupul K Tech Ultra Pro a avut anul trecut o cifra de afaceri de 66,5 milioane dolari (53,6 milioane de euro), cu 24% mai mare peste cea din 2003. Anul acesta compania mizeaza pe o crestere a veniturilor de peste 40%, mergånd spre 88 de milioane de dolari (67,6 milioane euro).

Reducerea taxelor si scaderea timpilor de livrare a produselor provenite din cadrul UE sunt vazute ca un avantaj imediat si de grupul Tornado Systems. “Sunt si lucruri mai putin bune, precum scaderea puterii de cumparare, cresterea costului fortei de munca, migrarea angajatilor cu un grad inalt de specializare”, a precizat pentru ZF Andrian Mantoiu, director de marketing si comunicare al grupului Tornado.

“Impactul aderarii asupra industriei de retail este amplu”, a declarat la rÃ¥ndul sau Nikos Kakoulidis, director general al Germanos Telecom RomÃ¥nia, care detine cel mai mare lant de magazine de retail de telefoane mobile si servicii telecom de pe piata locala. PÃ¥na la urma insa, este interesul UE sa incurajeze aceasta industrie, iar pe piata vor intra mai mult ca sigur mai multe companii. In final, aceste schimbari nu pot fi decÃ¥t pozitive, a apreciat el.

Lectiile bine facute

Bineinteles, principalii jucatori din domeniu spun ca si-au facut lectiile in privinta aderarii si ca vor face fata oricarei concurente venite din afara.

“Pentru noi, directia strategica adoptata este aceea de diferentiere, gradul de comparatie a fost mereu cu jucatorii majori de pe pietele vestice… Am incercat sa anticipam competitia si noi consideram ca ne ridicam la standardele lor”, a declarat Dragos Simion, seful Flamingo. Compania s-a orientat rapid dupa evolutiile pe pietele occidentale si a fost un deschizator de drum: a lansat in RomÃ¥nia conceptul de casa digitala, a fost prima companie IT autohtona care s-a listat la bursa si, de asemenea, prima care a extins lantul de retail peste hotare. Compania nu exclude un soc al aderarii, dar spune ca va trece cu bine peste el.

Principalul atu pentru K Tech Ultra Pro il reprezinta vasta sa retea de magazine proprii (73 de locatii), dar si recunoasterea pe care a primit-o brandul companiei in råndul consumatorilor si al companiilor, a precizat Catalin Butolo.

Pentru Tornado Systems, succesul sta in imbinarea celor mai diverse oferte de produse si servicii, impreuna cu o relatie de parteneriat cu alte companii prezente pe piata locala. Compania, care depaseste anul acesta impreuna cu dealerii Twister cifra de afaceri de 120 mil. euro, are incredere ca in 2007 va fi pregatita pentru aderare.

“As spune ca principala arma pentru a face fata aderarii sunt informatiile despre noile reglementari si experienta acumulata”, a declarat Nikos Kakoulidis, seful Germanos. Nu trebuie uitat ca grupul elen are deja experienta integrarii in UE, iar aceste evolutii vor fi urmarite cu mare atentie si in RomÃ¥nia. “Principalul instrument al oricarei companii este cunoasterea deplina a directivelor si a schimbarilor care pot surveni in timpul procesului de armonizare, ca si in etapele ulterioare”, a precizat el.

Divizia locala a grupului elen Germanos a avut anul trecut incasari de 61,5 mil. euro, iar pentru 2005 are in plan cresterea afacerilor cu 30-35%. Profitul companiei inainte de cheltuielile de amortizare a fost de 3,3 mil. euro anul trecut, iar profitul net a fost de 1,12 mil. euro. Pe primul trimestru din 2005 am avut incasari totale in Romånia de 17,5 mil. euro.

Pe de alta parte, o data cu aderarea la UE legislatia se va stabiliza, iar acest lucru este pozitiv pentru companii, dupa ani de schimbari, a apreciat Catalin Butolo, responsabilul K Tech.

Mai putine companii romånesti 100%

Pe långa procesul de consolidare al pietei, resimtit peste tot in tarile care au trecut pragul aderarii, este foarte posibil ca momentul 2007 sa marcheze un alt fenomen: vor fi din ce in ce mai putine companii cu capital integral romånesc.

“Daca studiem evolutia pietelor IT&C din tarile care au aderat deja la UE, observam o consolidare a pietelor – jucatorii mari au devenit si mai mari, iar cei mici nu au fost pregatiti sa faca fata competitiei”, a precizat Adrian Mantoiu, directorul Tornado Systems. Integrarea in UE ofera pentru RomÃ¥nia oportunitatea de a-si adapta cultura de business la standarde occidentale, spune Nikos Kakoulidis, seful Germanos. Ca si in cazul tarilor care au aderat recent la UE, e foarte probabil ca integrarea sa aiba si acest efect asupra industriei, a precizat el.

Alti oficiali din industrie spun insa ca nu este obligatoriu sa ramÃ¥nem fara companii “made in RomÃ¥nia”.

“Nu exista neaparat o regula, orice e posibil, specificul cultural european este extrem de divers, cu reflectare evidenta si in business. Credem ca in RomÃ¥nia si in regiune firmele romÃ¥nesti vor coexista dinamic cu cele cu capital majoritar strain”, a apreciat seful Flamingo, Dragos Simion.