Versiunea completă
Energie

Energia a rămas un punct fierbinte pe radarul investitorilor

Energia continuă să fie un domeniu foarte dinamic în ciuda amorțelii induse investitorilor de criza financiară accen­tuată acum de instabilitatea politică locală și de oscilațiile cursului de schimb.

Roxana Petrescu · 31 iulie 2012 · 4 min de citit

Energia continuă să fie un domeniu foarte dinamic în ciuda amorțelii induse investitorilor de criza financiară accen­tuată acum de instabilitatea politică locală și de oscilațiile cursului de schimb.

Astfel, prima parte a anului a dovedit încă o dată că piața locală a energiei oferă destule posibilități celor care încă mai sunt dispuși să investească.

Zona regenerabilelor rămâne în conti­nuare atractivă, schema de sprijin pusă la dispoziție de statul român fiind principalul motiv care-i mână pe investitori în goana după vânt, soare sau apă. Dovadă stau și tranzacțiile înre­gistrate în aceste domenii.

De exemplu, în luna mai, familia Muntmark, cel mai cunoscut dezvoltator local de parcuri eoliene, a bătut palma cu nemții de la Staeg pentru un parc eolian de circa 200 de milioane de euro amplasat în Dorbogea. Prin această tranzacție, germanii, cu afaceri de 3,1 miliarde de euro și cu 5.800 de angajați, fac primul pas în România, iar domeniul care i-a adus aici este energia verde.

Dincolo de germanii de la Staeg, com­panii care deja au pariat sute de milioane de euro în parcuri de “mori de vânt” spuneau recent că sunt deja în discuții avansate pentru a mai prelua și alte proiecte. Este cazul cehilor de la CEZ care anul acesta vor finaliza o investiție de 1,1 miliarde de euro, dar care vor merge mai departe cu investițiile în acest domeniu.

Energia solară este un alt domeniu care i-a făcut pe investitori să-și îndrepte privirile spre România, nu puțini fiind aceia care cred că din acest domeniu se va naște noul boom după ce eolienele au atras deja investiții de circa 2 miliarde de euro.

Dar energia verde nu este singurul segment al pieței care le-a atras atenția investitorilor de profil. Piața petrolieră se pregătește anul acesta pentru apariția a încă două noi rețele de benzinării.

Astfel, compania petrolieră azeră de stat SOCAR a anunțat recent că pune la bătaie un buget de investiții de 50 de milioane de euro pentru anul acesta, obiectivul fiind ca la finalul lui 2012 să aibă în România o rețea de benzinării formată din 37 de stații, cât au italienii de la Eni, prezenți de 18 ani pe piața locală cu brandul Agip.

Deja azerii au 13 puncte de ali­mentare în urma unei tranzacții derulate anul trecut, acestea fiind amplasate în județele Iași, Neamț, Suceava și Botoșani. Acum însă azerii vor să intre în Capitală, în Ardeal și în sudul Ro­mâniei, pe termen lung planurile companiei fiind acelea de a ajunge la o rețea de 300 de benzinării. Alături de SOCAR, sârbii de la NIS, controlați de gigantul rusesc de stat Gazprom, au anunțat că până la finele acestui an vor o rețea de 40 de benzinării pe piața locală pentru ca în 2014 să ajungă la 120 de puncte de alimentare pe piața locală. Deja primii pași au fost făcuți, luna trecută NIS preluând primele trei benzinării din România de la niște antreprenori locali.

Zona de gaz petrolier lichefiat (GPL) este un alt segement energetic care a produs surprize anul acesta.

Astfel omul de afaceri Cristi Borcea, cunoscut în primul rând ca fost acționar al echipei de fotbal Dinamo București, a revenit în piața de GPL prin achiziția di­viziei specializate în acest domeniu a grupului Petrom.

După ce în 2008 a vândut afacerea Crimbo Gas către grupul olandez SHV, Borcea a ajuns la începutul lunii iulie la o înțelegere cu Petrom pentru preluarea afacerii Petrom LPG, firmă cu venituri de 121 mil. euro și un profit de 2,7 mil. euro anul trecut, potrivit datelor de la Registrul Comerțului.

Achiziția este realizată prin firma Crimbo Gas International, con­trolată de Elena Borcea, mama fostului acționar dinamovist, și Corneliu George Gadoiu, un partener de afaceri al acestuia. Tranzacția poate fi estimată la circa 20 mil. euro și așteaptă în prezent aprobarea Consiliului Concurenței.

Citește și