Enrico Cuccia-bancherul mai important decat guvernul

Una din cele mai remarcabile personalitati ale scene financiare italiene, Enrico Cuccia – presedintele onorific al bancii de investitii Mediobanca- a murit la sfarsitul lunii trecute, la varsta de 92 de ani, marcand sfarsitul unei ere in finantele Italiei.

Fondatorul bancii italiene Mediobanca, care pentru o perioada a fost singura banca de investitii din Italia, Cuccia a jucat un rol important in toate afacerile semnificative incheiate in Italia in perioada de dupa al doilea razboi mondial. Puterea financiara imensa detinuta in pozitia de presedinte al Mediobanca l-a determinat pe fostul premier al Italiei, Giulio Andreotti, sa afirme ca “uneori, Cuccia era mai important decat guvernul Italiei”.

Cuccia s-a nascut in Roma, fiind fiul unui functionar din ministerul de Finante. In 1930 a absolvit Facultatea de Drept si dupa o scurta incursiune in meseria de jurnalist, a inceput sa lucreze pentru banca centrala a Italiei, in Etiopia. Mai tarziu a devenit membru in conducerea Institutului pentru Reconstructie Industriala (IRI). IRI a fost infiintat in perioada Marii Crize, din anii ’30, pentru a salva de la colaps principalele trei banci italiene, puternic afectate de perioada de recesiune. Institutul a supravietuit celui de-al doilea razboi mondial si a devenit un grup gigant, detinut de stat si care controla cea mai mare parte a industriei italiene, oferind peste 600.000 de locuri de munca.

La varsta de 38 de ani, Cuccia devenea presedintele Bancii Comerciale Italiene (Comit) – una din cele trei mari banci controlate de IRI. S-a casatorit cu fiica presedintelui IRI, Albarto Beneduce si a renuntat la conducerea Comit cand Raffaele Mattioli, figura marcanta pentru finantele italiene, l-a recrutat pentru a infiinta Mediobanca – banca ce avea rolul de a finanta pe termen mediu si scurt industria italiana, activitate interzisa bancilor comerciale. Teoretic, Cuccia s-a retras de la conducerea Mediobanca in 1983, dar a continuat sa o conduca din umbra pana la sfarsitul vietii. Cuccia s-a folosit de pozitia sa pentru a deveni principalul pion al sectorului bancar italian. El a fost considerat creierul aliantei dintre Pirelli si Dunlop, al salvarii de la faliment a companiei Fiat – vanzand, in 1972, 10% din capitalul companiei catre Banca Libiano-Araba de Dezvoltare si rascumparandu-le dupa 10 ani. Ultima sa mare victorie a fost contributia, in 1999, la preluarea ostila de catre Olivetti a Telecom Italia.