Era dolarului atotputernic începe să apună

Dolarul își va pierde sta­tutul de monedă de constituire a rezervelor valutare la nivel mondial în următorii 25 de ani, potrivit unui sondaj realizat de banca elvețiană UBS în rândul managerilor de rezerve ale băncilor centrale, potrivit Financial Times.

Mai mult de jumătate din managerii chestionați de UBS au anticipat că dolarul va fi înlocuit de un portofoliu de monede în următorii 25 de ani. Aceasta marchează o schimbare de poziție față de anii anteriori, când managerii declarau că dolarul va fi în continuare singura monedă de constituire a rezervelor.

Moneda americană s-a depreciat cu 5% până acum în acest an, tranzacționându-se aproape de cel mai scăzut nivel în raport cu un coș alcătuit din cele mai importante monede la nivel mondial. Nemulțumirea față de dolar ca monedă de rezerve este în creștere pe fondul temerilor privitoare la capacitatea guvernului american de a-și ține sub control cheltuielile și al uriașei extinderi a bilanțului băncii centrale (Fed).

În plus, Statele Unite își pierd și poziția dominantă în economia mondială.


Potrivit Fondului Monetar Interna­țional, peste cinci ani SUA își vor pierde statutul de cea mai mare putere economică a lumii, iar următorul președinte al Statelor Unite va conduce o economie aflată pe locul doi, după China.

Potrivit cifrelor FMI, PIB-ul Chinei calculat după paritatea puterii de cumpărare (PPC) va avansa de la 11.200 de miliarde de dolari în 2011 la 19.000 mld. dolari în 2016. În aceeași perioadă, economia americană va trece de la nivelul de 15.200 mld. dolari la cel de 18.800 mld. dolari.

Nu numai că euro câștigă în importanță în pofida crizei datoriilor de pe continent, dar monedele unor țări emergente ca India, China și Brazilia ar putea juca un rol mai proeminent în viitorul apropiat, atât în comerțul mondial, cât și în practicile de investiții ale băncilor centrale.

Opinia conform căreia dolarul va fi înlocuit de un coș de mo­nede este îm­părtășită de mai mulți eco­nomiști importanți.

Robert Zoellick, președinte al Băncii Mondiale, a propus anul trecut un nou sistem monetar implicând un număr de monede majore, incluzând dolarul, moneda euro, yenul japonez, lira sterlină și moneda chineză. Sistemul ar include de asemenea aurul.

6% din managerii chestionați de UBS au declarat că una din cele mai mari schimbări ce vor surveni în rezervele lor în următorul deceniu va fi legată de adăugarea unui procent mai mare de aur.

Managerii au anticipat că aurul va reprezenta categoria de active cu cele mai bune randamente în următorul an, invocând defaulturile suverane drept principal risc cu privire la evoluția economiei mondiale.

Băncile centrale au achiziționat aproximativ 151 tone de aur până acum în acest an, în frunte cu Rusia și Mexicul, potrivit World Gold Council.
Prețul metalului a avansat cu 19,5% în ultimul an, impulsionat de apariția temerilor privitoare la datoria suverană a Statelor Unite, cât și de problemele din zona euro.