Este benefică adoptarea euro pentru o țară mică?

În general economiștii sunt de acord că intrarea sub umbrela euro aduce o serie de avantaje printre care dispariția riscului valutar și protecția în fața atacurilor speculative asupra cursului valutar. Cu toate acestea, criza ce a izbucnit anul trecut a scos la suprafață o serie de inconveniente care au determinat țările care sunt încă în afara uniunii monetare să adopte o atitudine mai rezervată față de euro.

Din experiențele Slovaciei și Sloveniei, pe termen scurt adoptarea euro a adus o tendință de ajustare crescătoare a prețurilor, o presiune inflaționistă sporită și reducerea competitivității exporturilor. Statele care utilizează în continuare monedele proprii au capacitatea de a-și spori competitivitatea prin deprecierea cursului valutar.

“Pe termen lung, euro este benefic. Cam toate țările au trecut prin aceleași neajunsuri. Totuși, pe termen scurt euro nu aduce numai beneficii. Presiunile inflaționiste există în perioada imediată adoptării monedei unice europene. Capacitatea și puterea de cumpărare vor scădea, va apărea migrația spre țări unde cumpărăturile pot fi mai ieftine”, crede Gheorghe Hurduzeu, profesor universitar doctor specializat pe piețe de capital la Academia de Studii Economice (ASE) din București.

De aceeași părere este și profesorul universitar de comerț internațional Dumitru Miron, care spune că la nivelul populației primele efecte ce vor fi resimțite vor fi cele referitoare la inflație.

“Efectele mai puțin favorabile sunt creșterea inflației, însă este o inflație gestionabilă, iar indicele prețurilor de consum crește și datorită psihologiei prețurilor. Nu am sesizat schimbări în comportamentul băncilor din Slovacia și Slovenia după adoptarea euro. Pătrunderea sistemului bancar occidental este mare, nu există un sistem bancar național care să fie nevoit să adopte un nou comportament”, spune Miron.

Cehia și Polonia nu vor putea refuza la nesfârșit adoptarea euro

Cu toate că la finalul anului trecut cancelarul german Angela Merkel, cel mai puternic om politic de pe continent, a invitat Cehia și Polonia în zona euro, liderii celor două țări au preferat să se țină la distanță de uniunea monetară europeană, greu încercată anul trecut de derapajele Greciei și Irlandei. Statele din zona euro s-au văzut nevoite să suporte presiunea celor aproape 200 de miliarde cu care FMI și UE au salvat economia elenă și pe cea irlandeză.

“Nu există posibilitatea ca Cehia și Polonia să nu adopte euro niciodată”, spune Dumitru Miron.

“Reticența de a adopta euro vine din criză. Cehia și Polonia vor ceda presiunilor, va fi dificil însă drumul lor este spre zona euro”, crede și Hurduzeu.

Discursul oficialilor de la București în privința euro este diferit de cel al politicienilor de la Praga sau Varșovia. Țara noastră își menține ținta de intrare în zona euro la orizontul anului 2015, afirma spre sfârșitul anului trecut Agnes Nagy, membru în Consiliul de Administrație al BNR.

BCE a fost reticentă cu privire la Estonia

Estonia a devenit cel de-al 17-lea stat membru al Uniunii Europene care adoptă euro, chiar dacă anul trecut Banca Centrală Europeană s-a arătat îngrijorată că autoritățile de la Tallinn nu vor putea ține sub control inflația și nu vor putea atinge criteriile de convergență necesare statelor din zona euro.

Poziția BCE este însă contrazisă. “Estonia și-a făcut temele, nu vor fi probleme din cauza acesteia. Problemele vin de la Portugalia, Italia, Irlanda și Grecia. Estonia aduce un plus și un mesaj de continuate a proiectului euro”, spune Gheorghe Hurduzeu.

Estonia este una dintre cele mai mici economii europene, având o populație de 1,3 milioane de locuitori și un PIB de 13,8 miliarde de euro în 2009. Totuși, autoritățile estoniene au reușit să țină sub control deficitul bugetar, cifrat la 1,7% din PIB cu toate că economia s-a contractat cu 15% datorită crizei economice mondiale. Datoria publică se cifrează la 7,2%, aceasta fiind mult sub media europeană de 60%.

Euro a început anul prost, pierzând 0,7% în fața dolarului, până la 1,3321 dolar/euro, cea mai mare depreciere din ultimele două săptămâni.

Economiștii despre Europa în 2011

“Riscurile există în țările cu probleme, în economiile cu datorii bugetare. Există un risc mai mare în Italia și Spania decât în Portugalia și Belgia”, crede analistul financiar Dragoș Cabat.
“Riscul unui haos crește semnificativ, în condițiile în care abordarea actuală a liderilor europeni, care constă în a se împrumuta, sperând în același timp că este vorba doar de o problemă de lichiditate și nu una de solvabilitate, nu va funcționa. Această instabilitate ar putea duce la ieșirea membrilor mai slabi din zona euro”, este de părere și Nouriel Roubini.
“Europa poate fi lovită de un al doilea val al crizei, dar de această dată va fi mai rău”, declară Celestino Amore, fondatorul IlliquidX, companie care vinde obligațiuni cu o lichiditate redusă.
“Mai mult ca sigur nicio țară din zona euro nu va intra în default în 2011. Dar pe termen lung defaut-urile, sau mai exact restructurarea datoriilor, par inevitabile, în condițiile în care Germania își dorește o astfel de evoluție”, spune Martin Wolf, unul dintre cei mai reputați comentatori economici ai cotidianului Financial Times.

Cum s-a descurcat Slovacia după trecerea la moneda unică

Cu doi ani în urmă, în momentul în care Slovacia se alătura zonei euro moneda unică era considerată drept o garanție a stabilității financiare, o asigurare împotriva unor fluctuații puternice ale monedelor locale. Pentru Slovacia, trecerea la euro semnaliza de asemenea intrarea în clubul țărilor prospere din cadrul UE, la mai puțin de două decenii după căderea Cortinei de Fier, potrivit Associated Press. Acum, în condițiile în care țărilor membre ale zonei li se cere să susțină financiar alte state copleșite de datorii și în care riscul contagiunii se întinde dincolo de Irlanda și Grecia, adoptarea monedei unice europene nu mai reprezintă o prioritate de top pentru țările foste comuniste aflate încă în afara zonei. Iar în țările nou-sosite, ca Slovacia, unii privesc acum euro pe ca o povară, nu o binecuvântare. Unii oficiali slovaci încearcă chiar să găsească modalități de a părăsi clubul. Într-un comentariu recent apărut în cotidianul de business Hospodarske Noviny, președintele parlamentului slovac susținea că țara sa ar trebui să fie pregătită să abandoneze euro și să revină la fosta monedă națională. Reprezentanții ministerului de finanțe slovac s-au grăbit să respingă comentariile lui Sulik, iar specialiștii susțin că un astfel de demers ar avea probabil consecințe negative. Nicolas Veron, economist în cadrul institutului Bruegel, spune că părăsirea zonei euro ar afecta dramatic economia țării. Sentimentul antieuro este în continuare puternic însă într-o țară care și-a sfidat partenerii refuzând să vină cu partea sa de 800 de milioane de euro din pachetul de 110 miliarde de euro pentru susținerea Greciei. Nigel Rendell, economist în cadrul RBC Capital Markets din Londra, spune că temerile slovacilor sunt ușor de înțeles. “Slovacia a depus mari eforturi pentru a intra în zona euro. Acum, ei se găsesc în situația în care sunt obligați să finanțeze din propriile buzunare guverne străine care au cheltuit prea mult.” Renunțarea la euro ar permite unei țări ca Slovacia să-și devalorizeze moneda națională. Țara și-ar spori în acest fel competitivitatea comercială în raport cu țările euro care se confruntă cu costurile bailout-urilor. Reversul medaliei este că investitorii ar penaliza probabil țările care părăsesc zona, retrăgându-se din acestea de teamă că activele exprimate în euro ale acestora vor înregistra o devalorizare, până la punctul unui posibil colaps financiar pentru țara respectivă. Și alte nou venite încep să aibă îndoieli, în timp ce țările din afara zonei brusc nu se mai grăbesc să se alăture clubului euro. Cătălina Apostoiu