Este economisirea un pariu câștigat?

În ultimii zece ani, depozitele garantate ale populației au înregistrat rate de creștere anuale între 5% și 11%. Depozitele populației au consemnat creșteri susținute și în termeni reali, chiar și în condiții economice adverse, precum cele marcate de criza financiar-bancară din perioada anilor 2008-2010 sau criza datoriei publice din Grecia, care a culminat în anul 2015 cu refuzul acestei țări de a restitui suma de 1,5 miliarde de euro pe care o datora Fondului Monetar Internațional

În primele 9 luni ale anului 2020, an marcat de criza generată de pandemia de Covid – 19, depozitele populației au continuat să crească cu o rată superioară mediei din ultimii 10 ani. În trimestrul III al anului 2020, soldul depozitelor garantate ale populației înregistra o majorare de 9% comparativ cu sfârșitul anului 2019, iar pentru anul 2020 estimăm un spor al depozitelor garantate ale populației care ar putea atinge chiar și nivelul de 15%, nivel ce ar reprezenta un record absolut în ultimii 10 ani.

Pentru mulți analiști ai pieței financiar-bancare din România, dar și pentru publicul larg, această evoluție peste așteptări a economisirii poate să surprindă. Este binecunoscut faptul că depozitele populației reprezintă unul dintre indicatorii cei mai sensibili la evoluțiile adverse ce pot afecta piața serviciilor financiar-bancare. Ca urmare, în contextul pandemiei de Covid – 19, puțini ar fi pariat pe o creștere record a depozitelor garantate ale populației în anul 2020.

În cele ce urmează, voi prezenta câteva considerente ce explică evoluția sustenabilă a economisirii în România din ultimii 15 ani, inclusiv în perioadele de timp când s-au manifestat condiții adverse pentru economie și/sau pentru piața serviciilor bancare.

Evident, sporul depozitelor garantate ale populațíei este corelat cu creșterea veniturilor disponibile ale acesteia pe fondul majorării câștigurilor salariale medii care, începând din anul 2014, în termeni nominali dar și reali, au avansat de la an la an cu aproximativ 5% până la 14%. În această perioadă de timp, țara noastră a făcut progrese din perspectiva îndeplinirii criteriilor de convergență reală cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, câștigul salarial mediu net fiind unul dintre indicatorii relevanți în acest sens.

Deși creșterea salariului mediu net a fost un factor determinant pentru evoluția economisirii în țara noastră în ultimii 15 ani, totuși, acesta nu explică de ce depozitele populației au continuat să crească sustenabil în perioade de criză, când economia și/sau sectorul bancar au fost afectate de manifestarea unor efecte adverse precum recesiunea, deprecierea cursului de schimb, deteriorarea portofoliului activelor bancare, scăderea profitabilității băncilor.

Răspunsul rezidă în faptul că economisirea a continuat să crească în România, chiar și atunci când economia și sectorul bancar au traversat perioade de criză cum a fost criza economică mondială din perioada 2007-2010, întrucât a existat un factor calitativ care a catalizat acest proces asigurându-i consistență și sustenabilitate pe axa timpului. Acest factor catalizator este încrederea populației în sectorul bancar și în cadrul instituțional operaționalizat de Banca Națională a României pentru asigurarea și menținerea stabilității financiare.

În cadrul conferinței de presă din 6 octombrie 2015 de prezentare a Raportului asupra Stabilității Financiare, ediția 2015 Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a sintetizat foarte bine care este rolul stabilității financiare în economie și în societate: Definiția (stabilității financiare – n.n.) ne arată că stabilitatea financiară este un bun public, iar insistența noastră de păstrare a stabilității financiare nu este câtuși de puțin un moft. Economia de piață nu poate funcționa corect și se prăbușește dacă stabilitatea financiară nu este asigurată. Foarte importantă este coordonarea politicilor macroeconomice și a instituțiilor care au rol macroprudențial pe diferite segmente: economic, social…etc’ (Sursa: Agerpres, articol din 6 octombrie 2015 publicat în Economica.net, Secțiunea Finanțe/Bănci).

De-a lungul anilor, sporul constant al economisirii în România a constituit un răspuns elocvent la condițiile stabile de pe piața financiar bancară.

Trendul descrescător al indicelui prețurilor de consum din România din perioada analizată a acționat, de asemenea, tot în favoarea sporirii încrederii populației în sistemul bancar, politica monetară adoptată în România având un efect de durată asupra evoluției prețurilor către zona de stabilitate monetară.

În cadrul eforturilor Băncii Naționale a României de asigurare și menținere a stabilității financiare se înscrie și sprijinul permanent acordat Fondului de garantare a depozitelor bancare (FGDB), în virtutea atribuțiilor acestuia în cadrul instituțional privind stabilitatea financiară în țara noastră.

Scopul  FGDB este de a oferi deponenților o ”plasă de siguranță” pentru situația în care banca la care aceștia dețin economii ar intra în dificultate.

FGDB contribuie astfel la menținerea și creșterea încrederii deponenților în sistemul bancar. Acest fapt a avut un efect pozitiv asupra consolidării stabilității financiare din România inclusiv prin asigurarea accesului neîntrerupt al deponenților la depozitele acestora și prin asigurarea condițiilor de continuare a prestării de servicii financiare către public în cazul băncilor aflate în dificultate.

Concret, FGDB protejează deponenții atât prin garantarea depozitelor acestora, cât și prin finanțarea acțiunilor de rezoluție stabilite de Banca Națională a României, în calitatea sa de autoritate de rezoluție.

Comparativ cu perioada anterioară modificării legislației în domeniul garantării depozitelor din România, protecția depozitelor bancare a sporit, fapt care acționează tot în sensul întăririi încrederii populației în economisirea bancară, precum și încurajarea în genere a comportamentului de economisire.

Totodată, o contribuție semnificativă la consolidarea protecției deponenților o are și termenul foarte redus de plată a compensațiilor în cazul unui faliment bancar. Deși, la nivelul Uniunii Europene, cadrul legal prevede posibilitatea unei diminuări graduale până în anul 2024 a termenului de plată a compensațiilor de la 20 la 7 zile lucrătoare, Banca Națională a României a optat pentru implementarea încă din anul 2015 a termenului de 7 zile lucrătoare.

Studiile de sondare a opiniei publice realizate de FGDB împreună cu Mercury Research relevă corelația strânsă între creșterea pe bază sustenabilă a economisirii și încrederea deponenților în sistemul bancar din România.

Peste jumătate dintre respondenți au declarat la ultimul sondaj realizat în 2018 că au multă încredere în băncile din România, această proporție fiind mai mare decât cea înregistrată la precedentul sondaj realizat în anul 2013. Procentul persoanelor juridice care au încredere în băncile din România este de 70%, procent în permanentă creștere. 

De asemenea, gradul de îngrijorare referitor la stabilitatea sistemului bancar s-a diminuat, acesta fiind perceput ca stabil sau foarte stabil de către 53% dintre persoanele bancarizate, comparativ cu numai 40% în anul 2013.

În concluzie, sporul de-a lungul ultimilor ani a volumului depozitelor garantate ale populației s-a consemnat în contextul menținerii unui sistem financiar-bancar stabil, neafectat semnificativ de factori perturbatori care să impună aplicarea în România a unor măsuri severe de redresare sau rezoluție. Astfel, și percepția populației față de economisirea prin bănci s-a îmbunătățit.

Nivelurile indicelui de încredere în economie al consumatorilor din România, cât și al așteptărilor acestora în ceea ce privește evoluția viitoare a economisirii au crescut în ultimii ani. Acest fapt sugerează menținerea unui comportament prudent care și-a pus amprenta și asupra comportamentului de economisire al populației.

FGDB administrează atât fondul de garantare a depozitelor, cât și fondul de rezoluție bancară. Fiind finanțate ex ante, an de an, cele două fonduri și-au sporit nivelul resurselor atât datorită politicii prudente de investire a resurselor, dar mai ales datorită absenței evenimentelor care să fi necesitat utilizarea lor.

În aceste condiții de stabilitate, FGDB se plasează pe unul dintre primele locuri în rândul schemelor de garantare a depozitelor din Uniunea Europeană, cu un nivel de acoperire de aproape patru ori mai mare decât nivelul-țintă minim care trebuie atins în toate statele membre până în anul 2024.

Impactul economic al situației dificile de sănătate publică pe care o traversează în prezent România, împreună cu riscurile și incertitudinile pentru perioadele viitoare, pot conduce la manifestarea din partea populației a unei preferințe generalizate către economisire suplimentară.

În acest context, capătă o și mai mare importanță păstrarea și sporirea încrederii în sistemul financiar-bancar din România. Măsurile prudențiale adoptate și eficiența dovedită a activității pilonilor sistemului de asigurare a stabilității financiare coordonate de către Banca Națională a României, printre care se numără și FGDB, asigură menținerea unei bune funcționării și dezvoltări a sistemului bancar și a piețelor financiare atât în sprijinul populației, cât și al companiilor.

Petre Tulin

Director general

Fondul de garantare a depozitelor bancare

Petre Tulin este directorul general al Fondului de garantare a depozitelor bancare din decembrie 2016.

Are o vastă experiență în domeniul bancar după o carieră de peste 26 de ani în top management și poziții de conducere atât în instituții de credit, cât și în Banca Națională a României.

Absolvent al Academiei de Studii Economice – Facultatea de Planificare și Cibernetică, București, și-a început cariera în anul 1991 ca bancher central în domeniul de supraveghere și a continuat ca director adjunct al departamentului de politică bancară și de politică financiară și director al departamentului de reglementare și licențiere.

Între 2005 și 2015, Petre Tulin a deținut funcții de CEO și președinte al Consiliului de administrație în trei instituții de credit.

De-a lungul anilor, a urmat cursuri tehnice și de management la instituții de prestigiu, cum sunt: Federal Reserve System / Banca Mondială, Jesus College – Cambridge, Fondul Monetar Internațional, Banca Reglementelor Internaționale.

Articolele de tip advertorial publicate pe site-ul www.zf.ro sunt marcate cu (P), Advertorial, Articol cu continut publicitar sau Opinia specialistului.