„Este inexplicabil ce au făcut autoritățile“

Incapacitatea autorităților de a se folosi de șansa incredibilă ca supra­viețuitorii accidentului aviatic să aibă acces la servicii de voce și date mobile deși se aflau într-o zonă muntoasă izolată din Apuseni, la o altitudine de 1.400 de metri, și de a ghida supraviețuitorii cum să-și folosească smartphone-urile pentru a colecta și comunica echipelor de salvatori date exacte ale locației de la modulele GPS de pe telefoane rămâne inexplicabilă pentru specialiștii în soft­ware și servicii de monitorizare prin GPS contactați de ZF cu rugămintea de a răspunde la întrebarea „Cum e posibil să nu poată fi localizat cineva care are un smartphone funcțional, cu conexiune de voce și date?“.

Întreaga operațiune de a obține date corecte și exacte putea dura 10-20 de mi­nu­te, spune Adrian Dinu, directorul ge­ne­ral al SAS Grup, cel mai mare jucător de pe piața locală de monitorizare prin GPS a flotelor de vehicule. „Coordona­tele puteau fi verifi­ca­te foar­te simplu“, afirmă Dinu. Combinând da­tele din rețeaua telecom cu cea furni­za­tă de modulul GPS de pe smartphone „nu ar fi trebuit să existe probleme în de­ter­minarea poziției“, a declarat și Bogdan Botezatu, specialist în securitate IT la Bit­de­fender, care folo­seș­te ace­eași tehno­lo­gie pentru loca­lizarea te­lefoanelor furate sau pierdute, „cu o marjă de eroare neglijabilă“.

În primul rând, a explicat pentru ZF Adrian Dinu, marja de eroare a modu­le­lor GPS este redusă și nu este influențată sem­nificativ de condițiile meteo.

„Modu­lul GPS, inclusiv de la un smartphone, nu este influențat de con­diți­ile meteo, cu excepția exploziilor solare; ceea ce ar fi putut însă influența acura­te­țea datelor furnizate de GPS ar fi putut fi densitatea pădurii, dar, chiar și în acest caz, cumulat cu un posibil factor supli­men­tar (reprezentat de un modul GPS de o calitate inferioară de pe smartphone), eroarea ar fi fost de maximum 100 de metri“, spune Dinu.

Problema a fost în aceste condiții de partea autorităților, care nu au avut sângele rece necesar pentru a gestiona situația, adaugă șeful SAS Grup. „În con­secință, eu cred că instituțiile care încercau să localizeze epava, pasa­ge­rii și echipajul ori au primit niște coor­do­nate GPS gre­șite, ori s-au mulțumit cu da­tele furnizate prin triangulație din rețeaua GSM de la operatorul GSM. Prima ipo­teză – și anume că unul dintre supraviețuitori le-ar fi furnizat date greșite – este foarte posibilă, având în vedere șocul extrem în care se afla respectiva persoană, așa încât cei responsabili cu rezolvarea situației ar fi trebuit să verifice rapid aceste date, înainte chiar de a trimite echipe în acea direcție“, a spus Dinu.

El a adăugat ca aceste „coordonate puteau fi verificate foarte simplu: o persoană cu «sânge rece» și inițiativă de la STS sau o instituție abilitată să conducă eforturile de localizare, ar fi putut face o simplă căutare pe internet și ar fi găsit o mulțime de aplicații pentru smartphone, care dau coordonate geografice foarte precise. Din câte am înțeles, medicul care încerca sa ajute la localizare avea un smartphone cu conexiune de date, deci, i s-ar fi putut spune direct ce aplicație să descarce și să vadă coordonatele geografice. Totul ar fi putut dura circa 10-20 de minute… Aplicația Google Maps, care este foarte populară și la care medicul s-a gândit instant să o folosească, NU furnizează latitudinea și longitudinea locului în care se afla smartphone-ul. Existau însă o mulțime de alte aplicații care ar fi putut furniza aceste coordonate…“.

Smartphone-urile Apple iPhone au în mod automat o aplicație, denumită Busolă, care oferă coordonatele telefonului (latitudine și longitudine) folosind datele de la modulul GPS încorporat. De asemenea, există numeroase alte aplicații care permit obținerea și transmiterea acestor date. Și o simplă poză trimisă pe mail ar fi încorporat aceste date. Și smartphone-urile cu soft Google Android cu modul GPS pot oferi date exacte despre locație după instalarea uneia din zecile de aplicații gratuite care extrag datele de la modulul GPS.

Situația este inexplicabilă, întărește Bogdan Botezatu de la Bitdefender. ‘’Tehnologia de localizare prin GPS e extrem de întâlnită în mai toate telefoanele smart existente pe piață în acest moment. În general, serviciile de geolocație de pe un telefon raportează poziția prin folosirea unei serii de tehnologii, începând cu clasicul GPS (poziționare în funcție de sateliți, care nu necesită conexiune de date sau prezența unui turn GSM în apropiere), completată cu mijloace mai rapide, precum poziționarea în funcție de rețelele wireless sau triangularea după semnalul primit de la operator. Fiecare în parte, poate returna detalii greșite în anumite condiții: GPS-ul poate avea probleme dacă condițiile meteo sunt nefavorabile (cer foarte înnorat), pe când localizarea în funcție de rețele e inutilizabilă în lipsa semnalului GSM. Combinate însă (semnal 3G și GPS), nu ar fi trebuit să existe probleme în determinarea poziției. Noi folosim aceeași tehnologie în produsul Antitheft pentru locațizarea telefoanelor furate sau pierdute, cu o marjă de eroare neglijabilă’’.

Ce vinovați a găsit Ponta

Secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper (PNL) trebuie demis, a anunțat ieri premierul Victor Ponta, care a cerut totodată înlocuirea directorului general și a directorului de operațiuni ai ROMATSA, dar și a șefului STS, pentru deficiențe inacceptabile în cazul accidentului din Cluj.

Directorul general al ROMATSA (Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian), o regie autonomă de stat cu afaceri anuale de aproape 160 de milioane de euro, a fost până ieri Aleodor Marian Frâncu, care ocupa această poziție din luna mai a anului 2012.

Potrivit declarației sale de avere din 2013, Aleodor Frâncu a încasat în 2012 un venit anual de 501.068 de lei, adică 41.755 de lei pe lună (9.370 de euro lunar) din funcția pe care o avea la ROMATSA. El deține un autoturism marca Audi și unul marca Jaguar, precum și o barcă Crownline.

ROMATSA a avut în 2012 o cifră de afaceri de 158,7 milioane de euro (în scădere cu 10% față de 2011), un profit net de 2,1 milioane de euro (cu 80% mai mic decât în 2011) și peste 1.500 de angajați.

Frâncu lucra din 2006 în cadrul ROMATSA, unde a ocupat, pe rând, funcțiile de președinte și director general, director general adjunct (departamentul strategii, coordonare, programe și relații internaționale), director al direcției de strategii, coordonare, programe și relații internaționale, șef serviciu coordonare programe și director dezvoltare centre de profit (ultima funcție de dinainte să fie numit din nou director general, în mai 2012). În perioada 2005 -2006, el a fost șef al cancelariei primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu (PNL), iar în perioada 2001 -2004 a mai lucrat în cadrul ROMATSA, ca expert coordonator. Anterior, a mai lucrat în cadrul Organizației Europene a Aviației Civile, în cadrul Ministerului Transporturilor și în cadrul Aeroportului Internațional Otopeni din Capitală. Este absolvent al Facultății de Energetică din cadrul Universității Politehnice din București, unde are și un doctorat.

Aleodor Frâncu a declarat pentru Mediafax că și-a înaintat demisia Consiliului de Administrație, “pentru liniștea și stabilitatea instituției”, dar că nu are nimic să-și reproșeze.

Director general al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) este general-locotenentul Marcel Opriș, numit în funcție pe 7 decembrie 2005 printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Ponta a cerut schimbarea lui din funcție.

Într-un interviu Opriș declara că „STS nu ascultă telefoanele guvernamentale, pentru că legea îi interzice. De altfel, Serviciul nu deține mijloace de ascultare. STS administrează, dezvoltă și protejează serviciile de telecomunicații speciale în folosul beneficiarilor legali, oferind numai comunicații închise, nu publice“.

Marcel Opriș s-a născut la data de 19 august 1958 în satul Chieșd (județul Sălaj) și a  absolvit Facultatea de Electronică și Informatică din cadrul Academiei Tehnice Militare din București în anul 1982, obținând diploma de inginer. Adelina Mihai

Ion Burlui, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), a demisionat de la conducerea IGSU, ca urmare a situației privind intervenția în cazul accidentului aviatic din Munții Apuseni, în urma căruia două persoane au murit și alte cinci au fost rănite. La ieșirea din sediul Ministerului Afacerilor Interne, Burlui a spus că a demisionat „din demnitate“. Ion Burlui a mai spus că demararea procedurilor de căutare a pornit de la el, înainte ca apelul să ajungă la 112. „Eu personal am vorbit cu doctorul Zamfir, la 16.06. Mi-a dat repere geografice care se vedeau pe un ecran. Repere geografice, deci nu coordonate, care m-au mulțumit ca să pot să am idee în ce zonă să trimit forțe de intervenție“, a mai spus Burlui. Mediafax

Constantin Chiper, care a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului de Interne, a fost eliberat din funcție în urma deficiențelor în gestionarea accidentului din Cluj, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial. Chiper are 34 de ani și din mai 2012 ocupa funcția de secretar de stat pentru Relația cu Instituțiile Prefectului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Anterior, a fost consilier parlamentar, director al Compartimentului de Analiză și Planificare Politică din cadrul Cancelariei primului-ministru și șef serviciu în cadrul Primăriei Sectorului 6. În privința secretarului de stat Constantin Chiper, membru al PNL din 2005 și fost director în Cancelaria fostului premier Tăriceanu la Compartimentul Analiză și Planificare Politică, Ponta a explicat că acesta este responsabil pentru intervenții în situații de urgență. Mediafax