Ești ceea ce ai putea deveni

Rollo May

Descoperirea ființei. Fundamentele analizei existențiale

Editura Trei

Traducere din limba engleză de Victor Popescu.

Rollo May pleacă de la profundele intuiții ale lui Kierkegaard, Nietzsche și Freud, pentru a oferi un ghid clar și sintetic asupra contribuțiilor tehnice și conceptuale aduse de orientarea existențială în psihoterapie. Cartea pune în contextul clinic și al „întâlnirii” concrete dintre terapeut și pacient principalele concepte definitorii pentru structura ființei umane, de la libertate și transcendență la potențialitate și conștiință de sine. De asemenea, sunt aprofundate cauzele însingurării și izolării omului occidental și felul în care anxietatea și culpa pot fi revalorificate în procesul de „analiză existențială”. May se sprijină pe cazuri din propria experiență terapeutică, dar și pe vignete preluate de la clasici ai orientării existențiale: Binswanger, Boss, Straus și Goldstein.
„Orientarea psihoterapiei existențiale nu-și propune să arunce peste bord inovațiile tehnice ale lui Freud sau pe cele din alte ramuri ale psihologiei. În schimb, abordarea existențială își propune să așeze toate aceste descoperiri pe un nou fundament, pe o nouă înțelegere a ființei umane.” – Rollo May
„O carte clară, acurată și interesantă. Este cea mai bună introducere în abordarea existențială a psihologiei.” – Dallas Morning News
„Datorită viziunii sale referitoare la posibilitățile de devenire ale omului, Rollo May este un autor pentru ziua de mâine… Timp de mulți ani, a fost unul dintre cei mai temerari pionieri ai psihologiei.” – Psychology Today
Rollo May (1909-1994), celebru promotor al psihoterapiei existențiale, a fost influențat de psihologi, precum Alfred Adler, Erich Fromm sau Otto Rank. Printre cele mai populare cărți ale sale se numără The Courage to Create, Psychology and the Human Dilemma și mai ales Love and Will.

Verena Kast

Umbra din noi. Forța vitală subversivă

Editura Trei
Traducere din limba germană de Laura Karsch.

În personalitatea umană, ca și în natură, lumina și întunericul se află într-un raport de interdependență, formează un întreg. Așezăm în lumină anumite aspecte ale noastre, vrem ca acestea să fie văzute și lăsăm în umbră alte aspecte. Această metaforă a luminii și umbrei se regăsește în două concepte definite de către C.G. Jung: persona și umbra. În timp ce persona reglementează relația cu lumea exterioară, prin umbră sunt definite acele trăsături ale personalității care nu sunt arătate lumii, pe care alți oameni nu au cu niciun chip voie să le vadă. De aceea, atunci când ne ocupăm de umbră este esențial să ajungem să o acceptăm, să înțelegem că lumina și întunericul își au ambele locul în viața omului. Verena Kast ne oferă acces la această cealaltă jumătate, mai incomodă, a noastră.
„Umbra ne este nespus de penibilă. Când suntem surprinși asupra unui comportament de umbră, adică asupra unui comportament care nu corespunde idealului Eului nostru, ne rușinăm. Acesta este și motivul pentru care avem tendința de a proiecta asupra altor persoane, de a percepe la alții anumite aspecte mai întunecate ale personalității noastre. Acești oameni sunt țapii noștri ispășitori, la ei ne deranjează ceea ce aparține de fapt umbrei noastre – sau are, cel puțin, o legătură cu aceasta.” – Verena Kast
„Dacă acceptăm însă umbra, aceasta poate avea de cele mai multe ori efecte pozitive, ne îmbogățește și vitalizează – și conferă mai multă autenticitate vieții noastre. Dacă privim mai atenți explicațiile lui Jung referitoare la umbra pozitivă, constatăm că se referă, de fapt, la umbra înțeleasă drept ceea ce ne este încă străin. Jung a elaborat o teorie a inconștientului în care acesta nu este înțeles doar ca rezervor care colectează tot ce este refulat și uitat, ci ca nivel psihic din care ne vin mereu impulsuri noi, o expresie a unei evoluții psihice care se continuă până la moarte. De aceea, în psihicul nostru va exista întotdeauna și ceva ce ne este străin și care se cere integrat.” – Verena Kast
Verena Kast a studiat psihologia, filosofia și literatura, este doctor în psihologie analitică, profesor de psihologie la Universitatea din Zürich, lector și analist formator la Institutul C.G. Jung, psihoterapeut cu practică privată. Este președintele Societății Internaționale de Psihologie Abisală, al Societății Internaționale de Psihologie Analitică, precum și al Societății Elvețiene de Psihologie Analitică. A publicat numeroase cărți pe tema emoțiilor, relațiilor și simbolisticii.