Estul nu scapa curand de dependenta de creditele in valuta

Dependenta Europei de Est de creditarea in valuta, principalul motiv pentru care unele state din regiune au ajuns anul trecut pe punctul de a intra in faliment national, va continua sa afecteze regiunea si sa reprezinte o amenintare pentru stabilitatea financiara, este concluzia unui raport al agentiei de rating Fitch, scrie Bloomberg.

“Situatia s-ar putea solutiona rapid daca se inaspresc reglementarile, iar creditarea in valuta devine neatragatoare pentru banci”, a spus Michael Steinbarth, senior director la Fitch in Londra.

“Trebuie insa sa se ofere un fel de creditare economiei locale”. In conditiile in care “la creditarea in moneda nationala ratele dobanzii se mentin la un nivel prea ridicat pentru ca aceasta sa devina atragatoare, credem ca nu exista solutie pe termen scurt”.

Bancile din Europa de Est si bancile lor mama din Austria, Italia, Germania si Suedia a trebuit sa se confrunte cu o crestere importanta a volumului de credite neperformante, dupa ce anul trecut monede precum zlotul polonez, forintul maghiar si leul romanesc s-au depreciat puternic in raport cu euro, dolarul american sau francul elvetian si astfel debitorii nu si-au mai putut indeplini obligatiile financiare.

Crestere ametitoare a creditelor neperformante

Volumul creditelor neperformante a crescut dupa ce deprecierea monedelor locale a majorat costurile de rambursare, de aceea Fondul Monetar International s-a vazut nevoit sa intervina pentru a ajuta state precum Ungaria, Romania, Letonia si Ucraina, care nu isi mai puteau finanta datoria externa.

Creditele denominate in valuta acordate atat gospodariilor, cat si companiilor reprezentau in Letonia 91% din total, iar in Estonia 86,5%, potrivit datelor Fitch ce prezentau situatia la sfarsitul lunii iunie.

In Ungaria imprumuturile acordate in alta moneda decat forinti reprezentau 63,9% din total. Polonia este de departe cea mai putin impovarata de aceasta problema, in conditiile in care doar 34,9% din credite erau in valuta.

Guvernele, organismele de regimentare si creditorii internationali cauta modalitati prin care sa reduca dependenta regiunii de creditarea in moneda straina. Pietele financiare subdezvoltate, ratele reduse ale dobanzii la depozite si ratele mari ale dobanzii la creditele in moneda locala, toti acesti factori au contribuit la cresterea volumului de credite in valuta in perioada de boom, cand economia regiunii crestea in medie cu 5% pe an, potrivit Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare.

Rata dobanzii de referinta pentru zona euro este de 1%, iar in Elvetia de 0,25%. La polul opus, rata dobanzii cheie este in Ungaria de 6,25%, iar in Polonia de 3,5%. Romania este insa statul cu cea mai mare rata a dobanzii de referinta din Uniunea Europeana, 7,5%.

Luminita de la capatul tunelului nu se vede

Problemele structurale ale acestor economii si deficientele sistemului bancar, care au incurajat creditarea in valuta, persista si vor continua sa existe si in viitor, a spus Steinbarth. El a avertizat ca procesul de creditare in valuta va continua sa cantareasca greu in bilantul bancilor, afectand calitatea activelor pana in momentul in care creditorii se elibereaza de creditele neperformante existente, printre care se numara si imprumuturi ipotecare acordate pe o perioada de pana la 30 de ani.

Daca bancile au devenit mai precaute si au inasprit conditiile de creditare, reglementarea prea restrictiva va sugruma cresterea economica in aceste state care inca incearca sa prinda din urma Vestul, a mai spus el. “Este nevoie de timp pentru ca economiile ce se confrunta cu dezechilibre structurale sa revina pe drumul cel bun”, considera Steinbarth.

“Exista economii al caror deficit de cont curent este ridicat, iar situatia poate fi echilibrata doar cu ajutorul politicilor economice”.