Eu, Robotul (II)

Regina Lynn (autorul cartii The Sexual Revolution si al rubricii bilunare “Sex Drive” pe www.wired.com) a recenzat cartea lui David Levy Love & Sex with Robots. Ca specialist in sexualitate – si, desigur, ca femeie – a intocmit o lista cu 10 motive pentru care, daca s-ar recasatori, ar lua in vedere un partener “android”. Data trecuta, am vazut primele trei motive. Azi o sa analizam si restul.

Dar, mai inainte, daca Regina speculeaza intelectual despre sexul cu un android, Grant Stoddard (un jurnalist talentat care incearca, ca un client obisnuit, tot felul de inventii la moda pe pielea lui si isi publica experimentele in rubrica I Did It For Science de pe www.nerve.com) a testat un “real sex doll”. Real Sex Dolls sunt acele papusi din silicon create initial de sculptorul american Matt McMullen sa fie manechine pentru vitrinele magazinelor de haine. Sotia lui McMullen le-a transformat in “manechine sexuale” si a dat lovitura, creand un curent despre care www.salon.com (si nu numai) a publicat un studiu serios. O papusa feminina costa 6.000 de dolari si una masculina 7.000 de dolari. In ciuda faptului ca psihologia a definit acest fetis pentru statui, papusi sexuale sau manechine – agalmatophilia -, motivatiile clientilor din toata lumea care i-au imbogatit pe sotii McMullen cumparand mii de papusi, sunt mult mai simple si cu atat mai surprinzatoare. Se pare ca majoritatea clientilor nu cumpara aceste papusi pentru sex, ci pentru companie! Sau, cum declara un cetatean englez de origine indiana (cam uratel si solitar): “In viata reala, n-as putea niciodata sa am o relatie cu o femeie atat de frumoasa ca Sidore (papusa sa)”. Si da, Sidore si suratele ei arata senzational, exact ca divele din revistele de moda. Iar Grant Stoddard, dupa ce a testat un “sex doll”, spune: “Este senzationala si incredibila… n-am vazut sau atins niciodata ceva care sa para atat de uman, desi nu este”.
“Fetele” beneficiaza de o anatomie desavarsita, cu un finisaj ultra realist pana in cele mai mici detalii si, avand un schelet uman artificial complet, pot fi puse in orice pozitie. Grant Stoddard a fost uimit sa constate, de exemplu, ca sanii unei “sex doll” sunt mai placuti la atingere decat sanii unei femei reale cu implanturi de silicon! Ei, acum imaginati-va ca nu peste mult timp aceste trupuri perfecte vor primi inteligenta artificiala a super robotilor. Pare straniu? Daca va ganditi un pic la relatia pe care o aveti cu lap-top-ul personal de care nu va puteti desparti, s-ar putea sa nu vi se mai para.
Asa ca Regina Lynn are toate premisele si motivele sa-si imagineze un viitor in care cuplurile vor avea un partener android. Pentru ca:
Un android va crea drame emotionale numai daca vreau. Adica, pot sa-l programez sa fie exact opusul a ceea ce nu-mi place la barbati: gelozia, posesivitatea, instinctul de dominare, lipsa de atentie, badarania, neglijenta, aroganta, slabiciunea pentru sexul frumos etc. Iar cine (mai) crede ca “daca nu e putin gelos, nu ma iubeste”, poate chema un programator sa-l regleze. Un android, dincolo de toate, are un buton de “pornit/ oprit”. Cand avem chef sa fim absolut singuri, apasam butonul. Dar mai ales, nu mai trebuie sa ne facem griji ca neglijam relatia, ca nu-i dam partenerului suficienta tandrete si destul sex.
Androidul iti ofera cel mai sigur sex posibil. Nu transmite boli, nu se imbolnaveste, nu face copii, nu are alergii, migrene, tabu-uri sexuale si nici nu face crize de gelozie daca, la un moment dat, vii acasa seara cu un partener uman. Ba chiar ar putea deveni interesant, nu?
Androidul poate fi un excelent instrument de exersare pentru imbunatatirea practicilor sexuale. Creierul sau poate fi programat sa te invete Kama Sutra de la A la Z, de exemplu.
Androidul este “pe viata” sau, cel putin, pana ii expira perioada de garantie sau se strica.