Euro coboara spre pragul de 3,40 lei, dar poate si creste la fel de repede
BNR a continuat sa majoreze dobanda si dupa ce atinsese nivelul de 10% in iunie, in timp ce banca Poloniei a mentinut-o la 6% pe an, iar banca Ungariei la 8,5% pe an. Asa se face ca zlotul si forintul s-au depreciat fata de euro in ultimele doua zile
BNR a continuat sa majoreze dobanda si dupa ce atinsese nivelul de 10% in iunie, in timp ce banca Poloniei a mentinut-o la 6% pe an, iar banca Ungariei la 8,5% pe an.
Asa se face ca zlotul si forintul s-au depreciat fata de euro in ultimele doua zile.
“Diferentialul de dobanda isi spune cuvantul, iar leul este beneficiarul miscarii strainilor de pe forint si zlot spre euro”, comenteaza Cristian Sporis, director executiv – trezorerie si arbitraj la Raiffeisen Bank.
El considera ca BNR chiar si-a dorit ca leul sa se aprecieze, desi fundamentele economice sunt destul de slabe.
Piata se asteapta insa ca banca centrala sa monitorizeze cu atentie piata valutara si intrarile jucatorilor speculatori, dupa experientele de anul trecut, fiind gata sa intervina prin cumparari de euro pentru a frana excese de intarire a leului.
Bogdan Mihoc, directorul trezoreriei UniCredit Tiriac, anticipeaza o perioada nesigura pe piata valutara in apropierea alegerilor. El reaminteste ca decizia BNR de a continua cresterea dobanzii a constituit o surpriza si crede ca totusi se va opri la nivelul de 10,25%.
Sporis afirma ca o eventuala noua crestere ar pune si mai mare presiune pe aprecierea leului si cu cat aceasta va fi mai consistenta, cu atat mai amplu va fi saltul de corectie spre sfarsitul anului.
“Daca avantul aprecierii ar duce euro la 3,35 lei, cu siguranta corectia l-ar intoarce la 3,85 lei.” El crede ca la sfarsitul anului deficitul bugetar ar putea constitui o surpriza negativa pentru strainii care pariaza acum pe diferentialul de dobanda. Astfel, cei care contracteaza credite in euro acum cand leul se intareste ar putea avea de suportat rate mai scumpe cand va reveni deprecierea, dupa s-a intamplat si anul trecut.
Totusi, analistii sesizeaza in ultimele zile o crestere a apetitului pentru risc al jucatorilor straini, sustinut de revenirea burselor din Europa de Vest si de scaderea semnificativa a pretului petrolului. Miscarea de apreciere a leului devenise vizibila din iulie, cand a avut una dintre cele mai bune performante in raport cu euro dintre monedele de pe pietele emergente, cu un castig de 3,8%.
In contextul incertitudinii care continua sa domine pietele financiare internatioanale, orice veste proasta privind indicatorii macroeconomici ai Romaniei sau o eventuala instabilitate politica survenita dupa alegeri ii poate determina pe straini sa-si scoata din nou banii de pe piata, asa cum au facut-o si iarna trecuta, cand unii oficiali vorbeau despre atacuri speculative.
-
De ce Pilonul II e mai bun decât pensia de stat, care este riscul unui portofoliu concentrat pe România și ce putem învăța de la fondul Norvegiei? Urmăriți ZF Generația Pilon II marți, 17 noiembrie, de la ora 11:00 cu Adrian Codirlașu, lector la ASE și președintele CFA RomâniaZF Generația Pilon II · 16 noiembrie 2026
-
ZF DESCHIDEREA DE ASTĂZI. Cum va merge bursa. Urmăriți marți, 17 noiembrie 2026, ora 09.30 o discuție cu Valentin Miron, cofondator VMB PartnersBurse - Fonduri mutuale · 16 noiembrie 2026
-
Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată a României în cadrul PNRR, de 2,67 mld.euro. Comisia va comunica ce jaloane nu au fost îndeplinite satisfăcător și poate decide să reducă finanțarea dacă țintele nu sunt atinse ulterior de RomâniaZF 24 · 16 noiembrie 2026