Euro revine pe creștere. S-a încheiat acalmia de vară?

Leul a dat ieri primele semne de slăbiciune în fața euro după câteva săptămâni în care cursul a fost extrem de stabil, cotațiile urcând pe piața valutară interbancară de la 4,24 la 4,26 lei pentru un euro. Volumele tranzacționate au rămas însă modeste.
La cursul BNR, euro a câștigat 0,92 bani, urcând la 4,2460 lei, cel mai înalt nivel înregistrat în ultimele trei săptămâni. Banca Centrală Europeană, care culege independent date de pe piața valutară de la București mai târziu decât BNR, a calculat un curs de 4,2520 lei pentru un euro, cu 1,15 bani mai mult decât în ziua precedentă.
“După ce euro a urcat până la 4,26 lei, BNR a intervenit pe piață. Volumele au fost însă mici”, a comentat un dealer. Spre sfârșitul zilei euro era tranzacționat la 4,2520/4,2530 lei.
Unii dealerii consideră că BNR este din nou prezentă în mod frecvent pe piață, dirijând evoluția cursului prin intervenții indirecte de mică amploare.
“Pe leu mai apare doar interes spontan, în timp ce pe zlotul polonez sau pe forintul maghiar piața este mult mai continuă. Dacă apare un client corporatist sau un fond de investiții, vedem imediat o mișcare pe curs”, comentează un alt dealer. Totuși, amplitudinea mișcărilor de curs pe plan local este mult mai redusă decât pe piețele vecine din regiune.
De altfel, leul se mișcă acum defazat față de zlotul polonez sau forintul maghiar, care au câștigat teren în fața euro în ultimele două zile. Ambele monede înregistraseră însă deprecieri considerabile săptămâna trecută, când leul se aprecia.
Majoritatea analiștilor locali se așteaptă ca leul să piardă ușor teren spre sfârșitul anului, anticipând un curs de 4,3 lei pentru un euro sau chiar mai mult. Principalele riscuri rămân legate de respectarea acordului de împrumut cu Fondul Monetar Internațional, respectiv menținerea deficitului bugetar în plafonul de 6,8% din Produsul Intern Brut.
Un factor important în evoluția cursului rămâne și poziția BNR, care s-a opus constant unor fluctuații prea mari. Momentan, BNR profită de calmul de pe piețele internaționale, lăsând mai multă lichiditate pe piața monetară, ceea ce a împins dobânzile în jos. Aceasta a facilitat și munca Trezoreriei, care se străduiește să acopere nevoile de finanțare ale bugetului, însă fără să plătească randamente mai mari de 7% pe an la titlurile de stat.