EVENIMENT / Carti si scriitori romani la Paris

Viva, Mexico!

Anul acesta, ni se propune o imersiune totala in literatura mexicana, invitatul de onoare al Salonului. Centrul National al Cartii, Sindicatul National al Editurilor, Ministerul Afacerilor Externe (toate din Franta), impreuna cu Consiliul National pentru Cultura si Arta din Mexic (Conalcuta) au invitat la Paris o delegatie de 36 de autori mexicani tradusi si publicati de catre editorii francezi. Printre ei, celebrul Carlos Fuentes, dar si autori de limba indigena, precum Briceida Cuevas Cob, exponent al culturii maya. Organizatorii isi prezinta oaspetele de onoare in urmatorii termeni: „Salonul din acest an va rataci pe melelagurile literaturii mexicane. O literatura – reflectare a unei natiuni a contrastelor –, plina de viata si veselie, detinatoare a unei lungi si profunde traditii culturale, expresie a unei tari aflate in continua innoire, contemporana noua, dar inradacinata in multiplele ei origini”. Pavilionul mexican (un veritabil mozaic al diversitatii), care ocupa 1.000 de metri patrati, a fost creat de celebrul arhitect Bernardo Gomez-Pimienta, detinator al Premiului Mies Van Der Rohe. Zeci de edituri mexicane, mii de volume, zeci de intalniri cu publicul si sesiuni de autografe (acestea fiind unele dintre cele mai cautate experiente ale targului, la toate standurile, cel putin pentru publicul francez). Pentru completarea panoramei editoriale mexicane, este organizata, inca din prima zi a manifestarilor, o expozitie de carti-obiect si opere de autor intr-un singur exemplar.
 
 

Digitalele cai ale cartii

Salonul isi asaza cea mai ambitioasa sectiune a sa Sub logo-ul Lectures de dem@in (Lecturile de m@ine). Conferinte si dezbateri in spatiile de entertainment, la Barul Stiintelor sau pe platforma Lectures de dem@in, special dedicata noilor tehnologii, prezentari la standurile editorilor, noi modele de e-books ce pot fi descoperite zilnic, concursuri si premii – reprezinta tot atatea incercari de a familiariza publicul cu diversitatea coplesitoare a ofertei digitale. Intensitatea furioasa a demersului este data, poate, si de faptul ca, dupa muzica, fotografie si video, cartea este ultimul continut cultural care a devenit digital. Aceasta recuperare sub semnul urgentei prilejuieste cel mai larg tur de orizont realizat pana acum la un salon de carte, al noilor suporturi de lectura digitala: de la ebook-ul Sony (prima carte electronica aparuta sub prestigioasa semnatura a firmei japoneze), la PC, telefoane mobile sau console portative. Vizitatorii au sansa ca, in Spatiul Nr. 3, gratie unor echipamente superperformante, sa se amuze urmarind diferitele verigi ale lantului digital: o carte de hartie se poate transforma pe loc in e-book, dupa care fisierul se poate metamorfoza la loc intr-o carte adevarata. Demonstratii live de dimineata pana seara.
 
 

B.D. la mare cautare. Aventura continua

Banda Desenata pare ca va rapi foarte mult din interesul publicului pentru cartea de literatura „mainstream”. In Franta, oricum, fenomenul BD cunoaste o magnitudine iesita din comun, cititorii sunt nu doar milioanele de tineri, ci si cei fideli de 50-60 de ani care au copilarit sub semnul revistei Vaillant sau Spirou, al aventurilor lui Asterix sau Tintin, iar prilejurile publice – de la festivaluri ale imaginarului la saloane de carte – subliniaza, fara putinta de tagada, ca Blake si Mortimer sunt mai universal cunoscuti decat, sa zicem, Bruno si Michel, fratii din Particulele elementare, celebrul roman al lui Michel Houllebecq.
Anul acesta, Banda Desenata va avea un invitat de exceptie, cu ochi migdalati: Soul Eater, cel mai recent fenomen editorial japonez, care debarca in Franta direct la Porte de Versailles. Doar in Japonia, s-au vandut pana acum 12 milioane de exemplare din tomurile 1 & 2 ale Soul Eater, iar tanarul autor al acestei manga, Atsushi Ohkubo, va veni in Franta nu doar ca sa-si celebreze succesul nipon, ci si sa-i sporeasca deja incredibilele dimensiuni la nivel planetar.
In rest, vechile si bunele personaje (manga sau nu) cu care ne-am obisnuit si care isi vor desemna, fara indoiala, starul in persoana lui Largo Winch.
 
 

Ai nostri tineri…

 …si mai putin tineri poeti vor fi prezentati la Paris, in cadrul salonului, gratie unei antologii remarcabile – atat sub aspectul selectiei poetilor & poemelor, cat si al traducerii textelor. Magnificul cocon editorial poarta numele Confluences poetiques (o revista lunara ajunsa acum, prin aceasta antologie romaneasca, la numarul 3) si va fi lansat la Salon in data de 15 martie, in prezentarea poetilor Luis Mizon, Jean Portante, Magda Cârneci si Linda Maria Baros (ultimele doua sunt si traducatoarele textelor din antologie). Desi trupele romanesti de comando cultural vor fi fara indoiala mult mai reduse numeric decat ale, sa zicem, mexicanilor sau japonezilor si vor desfasura strategii mai putin stralucitoare decat ale turcilor sau sarbilor, care si-au deschis, fiecare, cate o cafenea literara, oarece zarva balcanica vom face si noi, macar prin dezbaterea Literatura romana in context european, un dialog ai carui protagonisti vor fi, pe data de 14 martie, incepand cu orele 17,30, Gabriela Adamesteanu, Dumitru Tepeneag, Daniel Cristea Enache si Paul Cernat. Pana atunci, astazi, 13, are loc prezentarea antologiei Des soleils differents, aparuta ca urmare a Festinalului „Insolite Roumanie”. Participa Gabriela Adamesteanu, Laurent Poree, Rodica Draghincescu si Linda Maria Baros. Sambata, isi vor citi creatiile poetii Nicolae Prelipceanu si Florin Iaru. Duminica, criticul literar Daniel Cristea-Enache si editorul Jean Mattern vor lansa romanul Drumul egal al fiecarei zile (Vienne le jour), aparut la Gallimard in 2009.

Revenind la lansarea Confluences poétiques, probabil, cel mai important eveniment romanesc al targului, trebuie spus ca cei 20 de poeti romani alesi spre prezentare publicului francez sunt: Paul Aretzu, Serban Axinte, Ana Blandiana, Gabriel Chifu, Dan Coman, Traian T. Cosovei, Nichita Danilov, Marian Draghici, Mihail Galatanu, Serban Foarta, Claudiu Komartin, Angela Marinescu, Ileana Malancioiu, Cosmin Perta, Marta Petreu, Ioan Es. Pop, Simona Popescu, Dan Sociu, Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Vasilescu.
Despre ei si despre semnificatia volumului ne vorbesc insesi traducatoarele:
 
 

Confluences poetiques – o confirmare

de Magda Cârneci                                

„Un nou numar al unei reviste franceze dedicat poeziei românesti de azi este de fapt un cadou facut culturii franceze din ce are cultura româna mai pretios, mai profund si mai durabil. Dupa numarul-antologie din septembrie 2003 al revistei Poesie, de care m-am ocupat singura, acest numar din 2008 al revistei Confluences poetiques e alcatuit impreuna cu Linda Maria Baros tot ca un fel de antologie. Numarul vine sa sublinieze interesul si stima pe care mediul poetic francez le poarta verbului românesc, din directia caruia i-au venit, de-a lungul secolului 20, aluviuni avangardiste fertile si un suflu interior vivificator. De la Anna de Noailles la Gherasim Luca, trecind prin Tristan Tzara, Benjamin Fondane (Barbu Fundoianu), Ilarie Voronca sau Claude Sernet (Mihail Cosma), un filon intens emotional sau radical-provocator s-a varsat periodic in creuzetul poeziei franceze moderne, adaugindu-i, de o maniera discreta dar nu mai putin esentiala, anumite nuante sau rupturi, unele hauri sau profunzimi neasteptate dar de fapt necesare. Ma bucur ca acest numar recent aparut confirma inca o data calitatea inalta a productiei lirice din România de azi.”

Povestea unei antologii

De Linda Maria Baros                           

„Cred ca am mai spus si in alte imprejurari ca poetii români pot deveni vizibili in afara tarii numai printr-o actiune concertata, energica, gândita ca un adevarat comando poetic. Am aceasta convingere de mai multi ani si de aceea am initiat, inca din 2006, programul ZOOM Roumanie! J’aime la poésie, care are drept scop promovarea literaturii române in strainatate. In interiorul acestui program, am realizat mai multe dosare de poezie pentru diferite reviste din Spania, Canada, Maroc si, bineinteles, Franta, am recomandat câtiva poeti români pentru festivaluri internationale sau am organizat, fie singura, fie in colaborare, diverse lecturi publice.

Fata de inceputul anilor 2000, interesul pentru poezia româna este – cel putin in spatiul francofon – mult mai mare in prezent. Iar literatura noastra ar trebui sa profite de acest trend ascendent. Antologia de poezie româna contemporana proaspat publicata la Paris a reusit sa valorifice in mod evident un astfel de moment prielnic. Lucrurile s-au desfasurat relativ simplu: am ales, am tradus si am publicat.
 

Cu alte cuvinte, am selectionat impreuna cu Magda Cârneci, care avea la dispozitie un spatiu tipografic considerabil in revista pariziana Confluences poetiques, un numar de douazeci de poeti români contemporani, care raspund orizontului de asteptare al cititorilor francezi. Am trecut apoi la faza de traducere. Andrei Cadar, un tânar cercetator de la Sorbona, a tradus trei poeti. Pe ceilalti, in mare parte, ii tradusesem dejain cadrul programului ZOOM Roumanie!J’aime la poesie. Nu-mi ramânea, prin urmare, decât sa ma concentrez asupra traducerii noilor autori care aveau sa fie inclusi in antologie.

Trecând peste partea tehnica – alinieri, corecturi etc. –, am ajuns la punctul culminant si anume la publicarea Antologiei de poezie româna contemporana. Aceasta ocupa 140 de pagini din cel de-al treilea numar al revistei Confluences poetiques, iar realizarea ei a beneficiat de un sprijin financiar din partea Institutului Cultural Român.”