Excese de tot felul

Cat inseamna brandul si logoul in Romania? Raspuns: Suntem in etapa fanatica a proslavirii brandului. Care este ultima obsesie publicitara? Raspuns: Bun! Fin! Bun! Fin!

Traim inca intr-un exces de brand. Avem reprezentante de la mai toate marile companii de haine, incaltaminte, echipamente sportive… Si totusi produsele propuse pentru Romania au un aer estic si estetic nu tocmai elegant.

Incep sa se estompeze diferentele dintre un tanar trendy roman si un tanar trendy spaniol sau german. Raman totusi cateva diferente. Desi poarta toti, sa zicem, Adidas sau Nike, la cei romani logoul sau chiar slogane intregi sunt foarte la vedere, de mari dimensiuni, in timp ce la tinerii vestici, brandul este anuntat prin insemne extrem de discrete. Cu alte cuvinte, un tanar roman poarta un tricou pe care scrie Nike cat toate zilele, cu un “Just do it” si mai mare… In timp ce un tanar central sau vest-european poarta un tricou aproape identic dar cu un logo mic undeva in stanga sus… Sunt observatii strict personale, nu rezultate din vreun studiu sociologic, dar sunt mai mult decat evidente.

In Romania brandul este inca o religie tanara, in perioada de fanatism, se cauta inca adepti. Nu e intamplator faptul ca tinerii romani sunt branduiti ostentativ, din cap pana in picioare. Ei sunt “apostolii” propovaduitori ai marilor firme pe meleaguri inca barbare. Si tot ei nu prea au cum sa gaseasca in magazinele Nike din Romania ceea ce gasesc in magazinele Nike din Paris sau Londra. In Bucuresti, de exemplu, un produs “de firma” cu logo discret e mai curand o chestie exotica (si uneori mult prea scumpa) – predomina (atentie! nu vorbesc despre produse pirat, ci despre produse care se gasesc in magazinele companiilor respective) produsele ultrabranduite… Nu stim exact daca este o strategie a companiei. Cert e ca diferentele de care vorbeam mai sus sunt foarte usor perceptibile. O fi doar o chestie de gust. E sigur insa ca, dupa ce religia brandului va trece peste perioada romantica, logourile si sloganurile se vor micsora din ce in ce mai mult pe tricourile noastre…

De la exces de brand, la exces de mesaj. O campanie “violenta”, prin prezenta obstinata si sonoritati agasante, a luat in posesie pauzele de publicitate: este vorba despre noul Danao de la Danone. Acel produs nou care amesteca merele, cu perele, cu laptele, cu ananasul… Cearta copiilor ar fi putut fi o marca de autenticitate pentru atmosfera familiala. Dar replicile – “Suc! Lapte! Suc! Lapte” sau “Bun! Fin! Bun! Fin!” – par mai mult sloganuri de indoctrinare in vreo societate dictatoriala. Adica, dragi cumparatori, ati inteles, e si cu suc din diverse fructe, si cu lapte. Bineinteles, exista vechea controversa: cui ii e adresata reclama? nu cumva sunt vizati copiii care sa-si bata la cap parintii? Insa intrebarea corecta ar fi: nu cumva e foarte agresiv acest mesaj care propune un aliment pentru copii? Normal, trebuie cuceriti virtualii consumatori… Numai ca, din pacate, scenariul contine prea multe replici obsedante cu bataie directa si ostentativa catre creierele foarte tinere… Intrebarea nu e daca respectiva licoare e buna sau e fina. Problema e: avem de-a face cu o reclama buna sau proasta? Raspunsul vine firesc: Buna! Proasta! Buna! Proasta!…

* Costi Rogozanu este redactor sef al ApropoTV, licentiat in Litere, comentator in domeniile cultura, mass-media