Explozia deficitului comercial frige precum canicula

Cresterea in mai a deficitului comertului exterior la circa 334 milioane $, adica aceeasi suma cat pe primele patru luni, a deschis dintr-o data atentia oficialilor asupra importurilor, in conditiile in care stapanirea deficitului a fost scoasa in fata pana acum ca un succes si un semnal al stabilizarii economiei.

Unii analisti considera ca un efect ar al acestui salt ar putea fi cresterea cursului de schimb leu/dolar, care sa se repercuteze in inflatie, dar deocamdata evolutiile nu indica o ingrijorare in randul oficialitatilor BNR, care spun ca indicatorii economici se afla in cea mai mare parte in program.

“Cred ca deficitul se va muta pe curs, pentru ca pana acum am senzatia ca a fost tinut cursul. Servicul datoriei externe a fost relativ relaxat, productia interna se reface, iar importurile au fost la indemana”, explica Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoza al Academiei Romane.

Deficitul comercial se regaseste in deprecierea cursului prin cererea mare de valuta pentru importuri, iar legatura destul de puternica a economiei romanesti cu exteriorul face ca scumpirea marfurilor importate sa fie acompaniata imediat de inflatie.

Importurile din mai au crescut cu 25% fata de luna anterioara, pana la 1.126 milioane $, cel mai mare nivel din ultimul an si jumatate, in conditiile in care leul s-a devalorizat fata de dolar pe primele cinci luni cu 13,2%, sub inflatia de 15,7%.

Teodor Buftea, directorul Departamentului de politica monetara din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, crede ca saltul importurilor reprezinta o situatie conjucturala, pentru ca survine dupa caderea euro fata de dolar din aprilie- mai, care a stimulat importurile in euro.

“Pentru mai era previzibila o oarecare crestere a importurilor fata de luna anterioara, dar nu la acest nivel”, spune Buftea.

Buftea spune ca nu este cazul de ingrijorare, pentru ca datorie externa nu s-a facut, rezerva valutara nu a scazut, de unde rezulta ca deficitul se autofinanteaza, “ceea ce nu este rau”. El considera ca deprecierea cursului leu/dolar este in parametri, iar inflatia ar mai putea atinge 27%, tinta declarata a Guvernului.

Autofinantarea deficitului ar putea proveni din faptul ca reducerea pana la 5% a impozitului pe profit se aplica pentru exportatorii care investesc restul impozitului, pana la 25% din baza de impozitare, in tehnologie.

“Deficitul nu este periculos in masura in care au crescut importurile de tehnologie”, spun Sorin Potanc, secretar de stat in Ministerul Industriilor si Comertului.

La sfarsitul lunii aprilie au fost aprobate in Guvern normele de aplicare ale Ordonantei privind regimul TVA data in ianuarie, care prevede ca este scutit de TVA aportul de bunuri la capitalul social al societatilor comerciale.

“Multi clienti de-ai mei au asteptat aceste norme pentru a introduce in tara masini si utilaje” spune Nicolae Grigorescu, directorul unei firme de expertiza contabila.

“Cresterea de importuri pentru bunuri industriale este de bun augur pentru cresterea economica”, remarca Teodor Buftea.

“Oricum, cresterea masiva a deficitului intr-o singura luna este clar un simptom de economie instabila, astfel incat este greu de spus ca relansarea economica este certificata pe termen lung”, s-a aratat mai putin optimist Lucian Albu.