Exportatorii cer stabilitatea cursului, nu pante abrupte și aterizări forțate

Dacă în anii trecuți exportatorii cereau o depreciere semnificativă a cursului, spre 4,5 lei/euro, după ce au văzut euro coborând cu 4% în ultimele trei luni, cer acum ca banda 4,1-4,3 lei/euro să fie menținută. Mai mult, Mihai Ionescu, secretarul general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), susține că exportatorii pot tolera și o apreciere a leului, cu condiția ca mișcările să nu fie abrupte.

“Am fost în permanență pentru stabilitatea cursului de schimb. Istoria a dovedit că palierul de 4,1 lei/euro – 4,3 lei /euro a fost sustenabil. Leul poate să se aprecieze, dar în mod lent, sistemul dinți de ferăstrău, nu pante abrupte și aterizări forțate. O apreciere de 4-5% în câteva zile este insuportabilă pentru exportatori. Este vorba de pierderea pe termen mediu și lung”, a spus Ionescu ieri la conferința “Finanțarea operațiunilor de comerț exterior”, organizată de ZF și UniCredit Țiriac Bank. Totuși, el a adus în discuție și faptul că este posibil ca euro să scadă spre 3,6-3,8 lei în perspectiva aderării la moneda unică.

La conferință au mai participat Andrew England, Head of Global Transaction Banking CEE, UniCredit, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Dan Pascariu, președinte al Consiliului de Supraveghere UniCredit Țiriac Bank, Costin Lianu, director al Direcției Dezvoltare Export, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, Cristian Secoșan, directorul general al Siemens, și Eugen Lascu, partener al THEPESIA Corporate Advisory.

Exporturile au fost sectorul vedetă al economiei în 2010 și importanța lor a fost subliniată de toți cei care declară în fiecare zi că România a ieșit din criză. Revenirea cererii pe piețele externe și cursul de schimb avantajos au adus anul trecut o creștere nesperată a exporturilor, cu 28% comparativ cu anul 2009, la 37,2 mld. euro.

Andrew England a subliniat faptul că apropierea geografică a piețelor este importantă pentru expansiunea comerțului, susținând că este necesară o relație apropiată cu banca și partenerii comerciali pentru a accesa noi piețe. El a amintit că Germania și Italia rămân principalii parteneri comerciali pentru Europa Centrală și de Est și că schimburile comerciale externe ale României de bunuri au urmat același trend ca și restul regiunii. De asemenea, el a spus că firmele care vor să exporte trebuie să se uite la țările unde se preconizează un consum intern în creștere, ca să existe piață.

Lucian Croitoru a spus că domeniul exporturilor a dat dovadă de o adaptabilitate foarte mare, iar exportatorii au reușit să crească și să devină competitivi.

Referindu-se la evoluția cursului de schimb, el a spus că este foarte mult în linie cu fundamentele. “Toți investitorii străini au văzut că s-a făcut ceea ce ei așteptau. Se uită în viitor, în ce sens se modifică fundamentele, în ce sens se modifică balanța de plăți, și este clar că nu se anticipează deficite mari de cont curent. Deci ei când văd acest lucru, se uită și la contextul internațional, și decid că România este o destinație bună, adică noi anticipăm că în următorii ani este sigură, adică nu o să vedem fluctuații mari ale ratei de schimb.”

În ceea ce privește impactul aprecierii leului asupra inflației din luna martie, Croitoru a spus că a contribuit în sensul scăderii ratei. “Există o asimetrie. Atunci când leul se depreciază, impactul este foarte puternic în inflație, dar când se apreciază nu este așa. Efectul este mic la apreciere. Nu cred să fie un impact semnificativ asupra inflației din martie, dar asta rămâne de văzut.”

Ionescu a anticipat că este posibil ca exporturile să ajungă la 40 mld. euro în acest an. “Nu ar fi imposibil, dar am început să devin sceptic de când am văzut evoluția cursului de schimb.” Moneda națională s-a apreciat în acest an cu circa 4%.

La rândul lui, președintele Consiliului de Supraveghere UniCredit Țiriac Bank a spus că în ultimă instanță comerțul nu se face de dragul comerțului, fiind necesară primirea banilor înapoi. “Totul se bazează pe încredere când este vorba de bani.” “Comerțul exterior este un domeniu extrem de sensibil, care nu crește de la sine, iar în absența unui sprijin al băncilor pentru cei care fac în mod curent operațiuni de acest gen, este foarte greu să avanseze.”

Lianu de la Ministerul Economiei a spus că România nu este domi­nantă în fluxurile internaționale cu bunuri, iar exporturile reprezintă 31% din PIB în 2010, o revenire la ponderea din 2004. Reducerea consumului intern a favorizat această revenire, stimulând orientarea spre export.

Dan Pascariu, președinte al Consiliului de Supraveghere UniCredit Țiriac Bank

• Comerțul exterior este un domeniu extrem de sensibil, care nu crește de la sine, iar în absența unui sprijin al băncilor pentru cei care fac în mod curent operațiuni de acest gen este foarte greu să avanseze;

• În ultimă instanță comerțul nu se face de dragul comerțului, vrei să vezi și banii înapoi. Totul se bazează pe încredere când este vorba de bani;

• Dacă este să transmit un mesaj, acesta este ca aceia care sunt interesați de dezvoltarea acestui domeniu, care cred că au produse, că au calitatea și valoarea necesară și care cred că ar trebui să facă eforturi pentru a le promova să se adreseze băncilor pentru a-i sprijini în desfacerea acestor produse și mai ales pentru a le asigura încasarea banilor;

• Atunci când ai dat marfa din mână, ai un risc, că nu o să vezi banii înapoi. În absența unui sprijin acordat celor care fac în mod curent astfel de operațiuni de către bănci, comerțul este foarte greu să crească;

• Mă îndoiesc că criza s-a terminat și se va termina curând, că recesiunea s-a încheiat. Pe de altă parte, am certitudinea că anul trecut exporturile au crescut foarte mult și sperăm ca și în 2011 să continue acest trend. De asemenea, mai am certitudinea că în sistemul bancar din România s-a dezvoltat o expertiză extraordinară în ceea ce privește finanțarea comerțului exterior și bineînțeles că UniCredit nu face excepție;

• Cred că cifrele vorbesc de la sine: faptul că exporturile au crescut de 10 ori în ultimii 20 de ani, față de PIB care a crescut doar de circa 4 ori. Această evoluție spune un lucru: trebuie să recunoaștem că investițiile străine directe au jucat un rol major și că în absența lor situația ar fi fost alta. Acesta este și motivul pentru care creșterea economică va depinde foarte mult de investițiile străine directe; în absența lor nu putem spera la creștere;

• Important este ce se întâmplă cu capitalul străin, ce se produce. Dacă produsele sunt fabricate în România, dacă consumăm acei bani în România, originea capitalului nu este importantă. Sigur că mi-aș dori să avem mai mult capital autohton;

• Comerțul internațional a devenit mult mai sofisticat. Sistemul bancar a venit în întâmpinare și a luat-o chiar înainte venind cu tot felul de produse, care nu sunt cunoscute; grosul exporturilor românești îl realizează multinaționalele, care în ultimii 10 ani au făcut investiții masive în România ce își produc efectele acum. Sunt convins că există mult potențial din partea exportatorilor români cu capital autohton, care nu știu că există aceste produse, nu îndrăznesc să apeleze la ele, ratează oportunități.

Mihai Ionescu, secretar general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România

• Exportul nu se face de dragul exporturilor, ci pentru a câștiga bani, fie că este vorba de firme multinaționale, fie că este vorba de firme românești;

• Leul poate să se aprecieze, dar lent, nu pante abrupte și aterizări forțate;

• Care-i deosebirea dintre o firmă cu mamă străină și una autohtonă: firma cu mamă străină vine cu garanția din afară și cu creditele, costurile de afară, în timp ce o firmă cu mama română se chinuie să obțină credite în România cu condiții de garanții foarte dure și cu niște costuri foarte mari; acesta este motivul pentru care capitalul românesc este străin în propria țară; firmele românești nu pot să exporte, nu că nu ar vrea să exporte;

• Este foarte greu să lupți cu piața chineză având în vedere costurile de acolo; piața începe să domine și în China decizia economică; dacă nu avem grijă să atragem China, vom pierde foarte mult;

• Este posibil ca exporturile să ajungă la 40 mld. euro în acest an; nu ar fi imposibil, dar am început să devin sceptic de când am văzut evoluția cursului de schimb;

• Îndoielile legate de evoluția internă țin de reacția instituțiilor statului la nevoile exportatorilor; există o listă întreagă de probleme pe care guvernul nu a reușit să le rezolve;

• Doar șapte țări din 27 au reușit în 2010 să reatingă nivelul exporturilor din 2008, începând cu România care a avut cel mai mare ritm de creștere.

Cristian Secoșan, directorul general al Siemens România

• Competitivitatea este cuvântul cheie pentru noi;

• Siemens nu apare în top 100 de exportatori români pentru că există mai multe firme, nu una;

• Facem outsourcing IT; avem echipe mari care exportă servicii pentru Europa de Sud-Est;

• Suntem foarte mândri că am reușit să implicăm 100 de specialiști români în activitatea de cercetare- dezvoltare;

• Avem deschidere de 100% a băncilor și rapiditate în dezvoltarea diferitelor solicitări;

• Când este nevoie să finanțăm un proiect nivelul de risc pe care-l acceptă banca este foarte redus; există 2-3 garanții care se cer;

• Există diferențe mari sub aspectul condițiilor și produselor pe care le oferă băncile în țări similare, cum ar fi România și Bulgaria.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR

• Aprecierea înregistrată de leu în raport cu euro în luna martie nu va avea un impact semnificativ asupra inflației; în martie nu cred că banca centrală a intervenit pe piața valutară;

• Modelul econometric pe care se va baza viitorul raport trimestrial privind inflația nu a fost rulat deocamdată;

• Domeniul exporturilor a dat dovadă de o adaptabilitate foarte mare, au fost schimbate destinații, producții. Exportatorii au reușit să crească și să devină competitivi;

• Flexibilitatea cursului de schimb a limitat scăderea marjelor de profit în cazul exportatorilor români;

• Cota de piață a exporturilor românești a fost permanent în creștere, criza nereușind să întrerupă trendul, însă față de vecinii și competitorii noștrii intrați în Uniunea Europeană, România stă destul de slab, depășind doar Bulgaria;

• Cred că evoluția cursului de schimb este foarte mult în linie cu fundamentele economice;

• În timp s-a stabilit această reputație a băncii centrale, că este sensibilă la magnitudinea deprecierii leului.

Costin Lianu, director al Direcției Dezvoltare Export, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri

• România nu este dominantă în fluxurile internaționale cu bunuri, iar exporturile reprezintă 31% din PIB în 2010, o revenire la ponderea din 2004. Reducerea consumului intern a favorizat această revenire, stimulând orientarea spre export;

• Se modifică fluxurile comerciale, iar fluxurile Est-Vest vor deveni tot mai importante ca urmare a ascensiunii Chinei, Indiei și a altor țări din Orient;

• Competiția între branduri se va accentua;

• Va continua regionalizarea în comerțul internațional;

• Protecția mediului, prezervarea resurselor, a energiei și dezvoltarea sustenabilă vor favoriza pe cei ce vor gândi în termeni similari, respectiv export sustenabil;

• Adâncirea integrării și a specializării intra-ramură și regionalizarea au modificat structura exportului;

• Aportul investițiilor străine a fost semnificativ (51% din export primele 100 de firme, în majoritate ISD);

• Există zone de avantaje competitive pe resurse umane insuficient valorizate și valorificate, dar și mari vulnerabilități;

• Campionii naționali și brandurile românești sunt la nivel scăzut;

• Materiile prime sunt insuficient valorificate la export (lemn, biomasă);

• Există o preponderență a exportatorilor captivi la nivel de IMM;

• Există un acces scăzut la finanțări la export;

• Există o intensitate diferită a exportului pe regiuni și județe, cu județe cu un volum de schimburi extrem de mic;

• Portofoliul viitor de export sustenabil este indus de:

1. materii prime, biodiversitate, condiții pedoclimatice: mobila din lemn, produse agro-alimentare, vin, inclusiv organice, cosmetice, produse naturiste din plante;

2. cunoștințe tehnice, IT și pregătirea forței de muncă: design, IT&C, audio-vizual;

3. specializările intra-ramură mijloace de transport, echipamente și componente, electronică și electrotehnică, industria chimică și petrochimică;

4. poziția geografică, logistică: centre de procesare și re-export;

5. alte atractivități naturale, turism;

6. obiectivele dezvoltării sustenabile: protecția mediului, industria low-carbon și energiile regenerabile.

Andrew Englan, Head of Global Transaction Banking CEE, UniCredit

• Proximitatea piețelor este relevantă pentru expansiunea comerțului;

• Este necesară o relație apropiată cu banca și partenerul comercial pentru a accesa noi piețe;

• Sunt necesare instrumente pentru a gestiona riscul de lichiditate, contraparte și de țară;

• Susținere guvernamentală pentru a gestiona investiții pentru exporturi pe termen mediu;

• Este necesară o susținere locală puternică pentru realizarea investițiilor în lanțul de valoare în domeniul industriei;

• Regiunea Europei Centrale și de Est are circa 7-8% din comerțul mondial; pentru Asia și UE 15 se anticipează creșteri semnificative;

• Germania și Italia rămân principalii parteneri comerciali pentru Europa Centrală și de Est;

• Schimburile comerciale externe ale României de bunuri au urmat același trend ca și restul regiunii Europei Centrale și de Est; cele mai mari creșteri ale piețelor sunt Turcia pentru exporturi (Ă69% în 2010) și Rusia pentru importuri (Ă40% în 2010);

• Înainte de criză, România a avut cea mai mare creștere a comerțului regional în regiune.

Eugen Lascu, partener la Thepesia Corporate Advisory

• Trade finance este unul dintre driverii majori de dezvoltare, însă este foarte puțin prezent în practica românească, din păcate; este un domeniu vast, care paradoxal este foarte vechi, dar este în permanentă reinventare și reînnoire;

• În România s-a abuzat de a lua bani, creditare, pe baza bilanțului; cele mai multe companii au probleme de bilanț, foarte puține sunt eligibile la finanțarea pe bilanț, și chiar dacă sunt, garanțiile la care trebuie să facă față sunt foarte mari;

• Finanțarea tranzacțiilor este diferită; în acest caz încerci să înțelegi tranzacția, să o decupezi, să o finanțezi;

• Modul cel mai normal este finanțarea structurată; în România sunt puține companii eligibile de finanțare pe baza bilanțului, dar am găsit multe companii cu exporturi bune sau care pe plan local au clienți buni cu risc redus și tranzacțiile merită să fie finanțate;

• Principalii jucători sunt instituțiile financiare, asigurătorii și băncile.