Exportul de credite si capitalul speculativ au umflat datoria externa pe termen scurt

Datoria externa pe termen scurt – care reflecta inclusiv intrari de capital cu potential volatil si export de credite in valuta – a crescut de peste patru ori in ultimii doi ani, ajungand la 13,2 miliarde de euro in noiembrie anul trecut, potrivit datelor BNR.
In aceste conditii, datoria pe termen scurt a ajuns sa reprezinte aproape o treime din datoria externa totala a Romaniei, fata de 15% in urma cu doi ani, si 7% in anul 2000. Conform estimarilor bancii centrale, cresterea spectaculoasa a datoriei externe pe termen scurt ascunde si fenomenul exportului de credite in valuta care a aparut anul trecut in comportamentul multor banci membre ale unor grupuri europene si care au recurs la aceasta solutie pentru a putea continua creditarea in moneda straina in ciuda plafonului impus de BNR.
Banca Nationala a socotit ca aproximativ o treime din datoria pe termen scurt este reprezentata de creditul in valuta transferat de banci in strainatate si care s-a reflectat inclusiv in scaderi nete ale activelor raportate la BNR. Banca centrala a admis ca nu poate determina volumul exact al “exporturilor”, insa cert este ca acest fenomen a deformat dinamica oficiala a creditarii, care a fost in realitate mai mare.
Datoria pe termen mediu si lung a crescut mult mai incet, urcand in ultimii doi ani cu 49%, pana la 27,2 miliarde de euro, in noiembrie trecut.
Potrivit statisticilor BNR, cea mai mare parte a datoriei pe termen scurt a fost contractata de entitati private. Aceste fonduri reflecta astfel in mare parte surse atrase de bancile comerciale sau de companii de la grupurile straine care le detin. Oficialii BNR au semnalat insa chiar de anii trecuti cresterea rapida a acestor capitaluri, care sporeste riscul unor fluctuatii sensibile de curs. Leul a fost de altfel un plasament atractiv incepand din 2004, asigurand aproape constant dobanzi ridicate care s-au suprapus pe o tendinta de apreciere chiar in termeni nominali fata de euro, ceea ce a adus randamente inalte.
Insumand, datoria externa se ridica in noiembrie anul trecut la 40,4 miliarde de euro, in crestere cu 30% fata de decembrie 2005. Pentru anul trecut, estimarile situeaza PIB-ul la 97 de miliarde de euro, astfel ca datoria ar ajunge sa reprezinte aproximativ 41%.
Sectorul privat a castigat teren inclusiv in structura datoriei pe termen mediu si lung, consolidandu-si ponderea majoritara. In noiembrie, datoria contractata pe termen mediu si lung de agenti privati insuma
16 miliarde de euro, fata de 10,8 miliarde de euro, cea din sectorul public, sau garantata de catre stat.
Inversiunea s-a produs inca din anul 2005, cand datoria privata a urcat cu 60% pana la 13,3 miliarde de euro, in timp ce in sectorul public datoria a urcat cu 9%, ajungand la 11,3 miliarde de euro.
Datoria publica a reprezentat in 2005 putin peste 20% dintr-un PIB de 79,3 de miliarde de euro. Din total, datoria contractata pe plan intern a reprezentat numai 5,6% din PIB, in timp ce datoria externa s-a ridicat la 14,4% din PIB. De altfel, in 2005 statul a redus drastic volumul de obligatiuni vandute pe piata locala, iar in anul 2006 nu a atras resurse deloc de pe piata interna.
In conditiile in care datoria publica si public garantata au inregistrat o scadere usoara, BNR estimeaza ca acoperirea acestora se poate face prin 4,1 luni de export la nivelul lunii ianuarie, fata de o medie de 5,1 luni la nivelul anului precedent.