EXPOZITII / Yann Arthus-Bertrand: „6 milliards d’autres"

 
6 miliarde de altii, de ceilalti, oameni ca noi, de pe toate continentele si la  nivele de varsta, ocupatie, cultura diferite: pariul maestrului fotograf  Yann Arthus-Bertrand este o reusita spectaculoasa si desi expozitia propriu-zisa, de la Grand Palais, s-a inchis, ea continua  pe net, la adresa www.6milliardsdautres.org, cu zeci de inscrieri zilnice. Dai click pe una dintre imagini,  personajul din colimator  se exprima si oricine poate participa, astfel, la intregirea dosarului-marturie 2009.
 
Este vorba de alteritate, de toleranta, de „umanitudine” (scuze !,  dar e la moda), sub forma unui montaj video in care cei 5.000 de subiecti din 75 de tari, interogati/ filmati timp de 4 ani de catre 6 reporteri, raspund, in situ, dar in 4 studiouri de filmare,  la 40 de intrebari, dupa un chestionar unic. In mare: ce este viata, ce e moartea si, mai ale,s ce trebuie si ce putem face pentru a ne salva planeta, aflata in pericol de inabusire.
Rezultatul vizual este un mozaic de portrete, toate la aceeasi scara, ca niste taietei taiati la patrat: toti o apa si-un pamant, frati de anonimat, fara alta exceptie decat numele lui Yann Arthus-Bertrand scris mare pe uriasul afis cu taietei de pe fatada.
La Grand Palais, expunerea s-a facut pe iurte (adica mici corturi cu banci si prezentari video grupate pe teme cu subiectul scris la intrare: Bucuria, Frica, Dragostea, Munca, Memoria etc. pana la 40); s-au inregistrat 150.000 de vizitatori, intrarea era 8 euro. Sponsorul, BNP-Parisbas,  a asigurat o parte importanta din realizarea proiectului, inchirierea salii, un cadru agreabil, cu portabile Apple la dispozitie si ceai cald de menta.
 
Foarte interesanta din punct de vedere antropologic, cu imagini clar profesioniste, perfecte tehnic si artistic, avem de a face aici cu „sensibiliser, mobiliser, agir” (a sensibiliza, a mobiliza, a actiona),  chemare ecologica care e soclul  notorietatii lui Y. A-B., fotograf angajat in lupta pentru salvarea planetei, amenintata de supraincalzire si poluata cu inconstienta.
Ultra-ecologistii seriosi, care economisesc apa  si la toaleta, il considera pe Y. A-B. (ca si pe Nicolas Hulot, autorul conceptului Ushuaia, declinat si pe T-shirturi, ape de colonie si incaltari ergonomice)  un „eco-Tartuffe”, si fac socoteala cata poluare au generat actiuni precum cea in discutie, sau „Pamantul vazut din cer” imagini splendide, din helicopter (CO2), prin care s-a constituit celebritatea fotografului: 3 miloane de exemplare vandute,  in 24 de limbi.
Parada n-a intarziat si Y. A-B. a conceput „Action Carbone”, un program destinat sa compenseze propriile emisiuni de gaz prin finantarea de proiecte pentru noile energii, reimpaduriri etc.
Ce se intelege este ca Y. A-B. a devenit un label, ca are capacitati artistice, dar si de om de afaceri.
Succesul l-a purtat, in 2008, pe cel de-al doilea fotoliu al proaspat infiintatei sectii Foto a Academiei de Belle Arte, dupa Lucien Clergue.
Proiectul actualei expuneri a fost depus in 2005 de „Good Planet.org” societate internationala fara scop lucrativ, fondata prin intiativa proprie. A interesat banca BNP-Parisbas (care poate si regreta mecenatul  contraproductiv in perioada noastra de criza, fiindca s-au cheltuit sume uriase) si isi difuzeaza  imaginile printr-un  album, editat de „La Martiniere”  cu toate drepturile aparate de o agentie in nume propriu: Altitude, creata inca din 1991, extrem de vigilenta. Din ultimele stiri, cartea se cumpara bine, 3 dintre iurte vor fi expuse la Rennes, stocul de afise e epuizat.
Cu o fizionomie de lup al vazduhului,  mustata galica si ochi  de vultur,  la cei 60 si de ani pe care nu-i arata, Y. A-B.  este un maestru al combinatiilor: dar ce ne arata si ne hraneste este frumusetea  pamantului vazut de sus si ne responsabilizeaza, pe toti, ca actori  identici  ai prezervarii acestui capital (al „dramei de a fi om de pe pamant”, Cezar Ivanescu).
Expozitia propriu-zisa a fost realizata de Sibylle d’Orgeval si Baptiste Rouget-Lechaire, intr-o scenografie semnata de Guy Claude-Francois, cunoscut mai ales pentru decorurile de teatru ale  Arianei Mnuschin (Mnoushkine).
Acum, cand lumea mai mult nu citeste, ci priveste, marturia prin imagine-foto este pledoaria ideala. Asa ca hai sa nu mai consumam ca bezmeticii, sa nu mai murdarim ce ni s-a dat, hai sa fim frati, hai sa fim barbati, sa cantam in cor Internationala si nu  antipaticul „dupa mine, potopul”.