Familia Rallet din Moldova

Intr-un articol anterior din aceasta rubrica era vorba de Ralletestii munteni, din care provenea sotia poetului Alexandru Macedonski. Ralletestii din Moldova – la randul lor, cu doua ramuri, una din Iasi si alta din Botosani – au dat si ei pe sotia unui literat ilustru, filologul Alexandru Rosetti, al caror fiu, arhitectul Gheorghe Rosetti, traieste de multi ani in capitala Frantei.
Maria Rallet – sotia academicianului – era una dintre fiicele lui Ioan D. Rallet, din ramura ieseana a acestei familii boieresti de obarsie greceasca, profesor de matematici la Universitatea din capitala Moldovei, si a Elenei (nascuta Filitti), provenind din numerosul neam de obarsie epirota care a dat pe ierarhii Dositei si Costandie Filitti, precum si pe istoricul si genealogistul Ioan C. Filitti. Pe langa Maria, Ioan D. Rallet a mai avut doua fiice – Irina (decedata la o varsta tanara) si Elena (casatorita cu G. Lambrino) -, precum si trei fii – Alexandru (casatorit mai intai cu Georgeta Macarovici si apoi cu Josephina Eraclide – inrudita, dupa cum reiese dintr-o cercetare publicata de autorul acestor randuri in volumul Genealogii (1999), nici mai mult nici mai putin decat cu Victor Hugo, Dumitru (casatorit cu Eugenia Ionescu de la Brad, nepoata de fiu a profesorului universitar Nicolae Ionescu, fratele lui Ion Ionescu de la Brad) si Ioan (capitan, casatorit cu Margareta Cicei. Aceasta din urma era sora sotiei marelui geograf Simion Mehedinti). Un arbore genealogic cu ramificatii reprezentative si de tot interesul istorico-cultural, la aflarea si deslusirea caruia am beneficiat – in urma cu deja aproape doua decenii – de bunavointa regretatei doamne Eugenia Rallet si a fiicei sale Franca, precum si a doamnei Mariana Rallet.
Profesorul Ioan Rallet era fiul vornicului Dumitru Rallet si al sotiei sale Balasa nascuta Krupenski, iar Dumitru Rallet, la randul sau, era vlastarul Saftei Sturdza, sora cu Vasile Sturdza, fostul membru al caimacamiei de trei de la 1858 – 1859, intaiul prim-ministru al Moldovei dupa Unirea din ianuarie 1859 si primul prim-presedinte al Curtii de Casatie.
Ralletestii din Botosani se inrudeau si ei cu neamuri boieresti cunoscute: proveneau din spatarul Alecu Rallet, presedinte de tribunal in acel oras, casatorit cu baroana Maria Mustata din Bucovina. O fiica a lor, Catinca, a devenit sotia boierului Alexandru Miclescu, o alta, Maria, a fost sotia lui Dimitrie Ceaur-Aslan. Un fiu, Ioan, casatorit cu Maria Rallet din Muntenia, a avut ca fiu pe Dumitru (casatorit cu o frantuzoaica) si doua fiice: Alexandrina (sotia generalului Mihail Capsa, despre a caror descendenta a fost vorba in articolul anterior) si Elisa (casatorita cu Efrem Efr. Ghermani), o ruda a dinastiei Obrenovici.
Legatura dintre Ralletestii din Tara Romaneasca – coboratori din marele boier Isac Rallet -, cei din Iasi si cei din Botosani ramane inca a fi clarificata, deoarece omonimiile genereaza confuzii. O preocupare legata de filiatia Ralletestilor a avut-o George D. Florescu, dar chestiunea este destul de incalcita. Ramane pentru posteritate mai ales un faimos portret infatisandu-l pe vornicul Dimitrie Rallet, aflat la Muzeul de Arta din Iasi, tablou reprodus adesea in lucrarile privitoare la inceputurile picturii moderne romanesti. Si mai ales ramane peste timp opera scriitorului postpasoptist Dimitrie Rallet, reeditata in 1979, in seria Restitutio, intr-un volum intitulat Suvenire si impresii de calatorie in Romania, Bulgaria si Constantinopole.