Fanaticii Apocalipsei/ de Ziarul de duminică

Pascal Bruckner

Fanaticii Apocalipsei

Să salvăm Pământul, să pedepsim omul!

Editura Trei

Colecția “Acum pentru viitor”. Traducere din franceză de Daniel Nicolescu (foto 1, alături de Pascal Bruckner, la lansarea cărții, Târgul Gaudeamus). Preocuparea față de mediu a devenit un imperativ al zilelor noastre. Suntem atât de preocupați să salvăm lumea, încât grija noastră s-a transformat în fanatism. Protectorii mediului ne acuză neîncetat că “rănim planeta cu fiecare respirație”, că o consumăm și o distrugem în goana noastră nebunească după confort. Ecologia a devenit o ideologie globală, cu preoții, templele și vocabularul ei demn de un nou catehism al catastrofei. Dar ce se află în realitate dincolo de această “scenografie a apocalipsei”? Sub masca acestui discurs patetic despre mediu, omul nu se teme oare de propriul sfârșit?

Scriitorul francez Pascal Buckner e de părere că “Ecologia este ultima mare ideologie politică, cea care contabilizează costurile dezvoltării și ale progresului. A fost sacralizată – cum s-a întâmplat, la vremea lor, cu fascismul și comunismul. E o religie profană care vede natura și Pământul ca divinități și face din copaci, plante si animale niste obiecte cvasi-sacre, uneori mai importante decât fiintele umane.” ,,Planeta nu are nevoie să fie salvată – mai spune el – ne-a precedat și ne va supravietui… Apocalipsa nu e sfârșitul lumii, ci răscumpărarea și transfigurarea ei: răii sunt pedepsiti și drepții, recompensați.” Bruckner îi critică pe “ecologiștii radicali”, cei care “funcționează pe baza fricii, a spaimei, a terorii pe care le răspândesc peste tot” și care “și-ar dori să revenim la marea simplitate primitivă, la un mod de viață neo-rural”. “Denunț acest proiect retrograd care ar avea drept consecință aruncarea noastră cu o sută sau cu două sute de ani în urmă.” “Avem nevoie de noi frontiere, ca să le putem depăși, nu de noi temnițe în care să putrezim.”