Fascinați de Mesmer/ de Alexandru Ciolan
Franz Mesmer, medic, parapsiholog și hipnotizator avant la lettre, francmason, german, austriac, parizian și, prin adopție lingvistică, anglo-american (din numele lui a fost creat verbul to mesmerise/ mesmerize) s-a născut în 1734 în Suabia (ar fi putut fi șvab…) și a murit, tot în Suabia, în 1815.
Franz Mesmer, medic, parapsiholog și hipnotizator avant la lettre, francmason, german, austriac, parizian și, prin adopție lingvistică, anglo-american (din numele lui a fost creat verbul to mesmerise/ mesmerize) s-a născut în 1734 în Suabia (ar fi putut fi șvab…) și a murit, tot în Suabia, în 1815.
După studii de teologie și filozofie la iezuiți, Mesmer își ia în 1766 doctoratul în medicină, la Viena, cu disertația De planetarum influxu in corpus humanum (Despre influența planetelor asupra corpului uman). Mesmer socotea că planetele îi influențează pe oameni prin magnetism (mai târziu avea să numească forța universală pe care credea că a descoperit-o “magnetism animal”, animalul din sintagmă netrimițând însă la zoologie, ci la spiritualitate, pentru că era derivat din lat. animus “suflet”). În 1768 se căsătorește cu o văduvă bogată și începe să se poarte ca un mecena (îl sprijină, printre alții, pe Mozart). Ar fi putut să trăiască, tihnit și anonim, până la adânci bătrâneți, dacă nu ar fi fost înzestrat cu un dublu magnetism: acela de a atrage banii și acela de a atrage necazurile.
La început și-a vindecat pacienții apelând la magneți, dar curând și-a spus că magnetismul personal este suficient. În 1775 era destul de faimos pentru a fi solicitat în chestiuni sensibile: Academia de Științe din München îl consultă cu privire la vindecările prin exorcizare realizate de un preot, Johann Joseph Gassner. Mesmer, om al veacului rațiunii, decretează, în spiritul științei, că explicația însănătoșirilor nu stătea în alungarea diavolului din bolnavi, ci în înaltul grad de magnetism animal al exorcizatorului.
În 1777, în urma unui scandal “profesional” (eșecul în tentativa de a vindeca de cecitate o tânără de 18 ani, al cărei părinte era consilier al împărătesei Maria Tereza) părăsește Viena.
Un an mai târziu îl aflăm la Paris, începând să tămăduiască protipendada de bolile de nervi (la modă) prin “pase” (treceri ale mâinilor pe deasupra corpului, dinspre umeri pe brațe în jos) menite a destupa canalele prin care circulă fluidul vital.
În 1779 teoria sa, pe deplin cristalizată, este expusă în lucrarea (mai mult broșură decât carte) Mémoire sur la découverte du magnétisme animal. Curând, datorită asaltului la care este supus de pacienți, nu mai poate oferi consultații individuale (așeza bolnavul cu picioarele în apă magnetizată) și trebuie să inventeze o modalitate de tratare colectivă: le baquet (copaia, albia) era o ladă de lemn aproape circulară (cu un strat de apă și pilitură de fier în interior) în jurul căreia se așezau pacienții, în sunet de clavecin sau de armonică de sticlă (instrumentul inventat de Franklin). Mai este nevoie să spunem că Mesmer a acumulat o avere de pe urma vindecărilor magnetice…?
În 1784, regele Ludovic XVI a constituit o comisie de oameni de știință (printre ei, ambasadorul american Benjamin Franklin) pentru a afla dacă Mesmer era sau nu un șarlatan. Cu nouă ani în urmă, Mesmer spusese despre Gassner că nu exorciza prin rugăciune și daruri cerești, ci prin calități magnetizatoare. Acum, comisia va decreta, în legătură cu el, că fluidul pe care pretindea că l-a descoperit nu exista și că vindecările se explicau prin “imaginația” bolnavilor. (O doua și o a treia comisie au fost constituite ulterior, dar istoria lor nu mai este importantă.)
În urma Revoluției Franceze Mesmer pierde toată averea și pleacă la Londra, de unde va călători în Austria, Italia, Elveția și Germania, căutând în zadar recunoașterea științifică la care considera că este îndrituit…
Hipnoza, pe care Mesmer a practicat-o fără să știe, a fost definită după moartea sa, de medicul scoțian James Braid, dar verbul englezesc pentru a denumi inducerea transei hipnotice este până în zilele noastre to mesmerise, format prin antonomază din numele lui Mesmer.
Româna a luat din engleză verbul cu sensul lui figurat, “a fascina, a captiva” (“Tradiția în sine ne poate mesmeriza…”, Obs.cult. 23 I 01) și adjectivul provenit din participiu (“jurnaliștii din organizațiile naționale și locale defilează mesmerizați după ritmul impus la vârf”, hotnews.ro 11 I 10), dar nu vrea să renunțe, cel puțin deocamdată, la a hipnotiza.
Exemplificări și datări pentru sensurile și cuvintele noi din acest articol veți găsi în ediția a treia a DCR (Dicționarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.
-
Biletele STB s-ar putea scumpi de la 3 la 5 lei. Remus Borza, administratorul judiciar STB: Unii pot băga mâna în buzunar să scoată 3-5 lei. La Cluj, 7 lei biletul de călătorie valabil 60 de minuteEveniment · 13 noiembrie 2026
-
Cum arată situația de la STB: Jumătate dintre cei 10.000 de angajați au legături de rudenie. O familie are 20 de membri în companie, iar unii șoferi au câștigat 18.000 de lei net pe lunăEveniment · 13 noiembrie 2026
-
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după creșterea economică din T3: Este un semnal pozitiv, pe care îl analizăm însă cu precauție. Bugetul pentru 2027 trebuie să consolideze această evoluție și să susțină redresarea economieiBănci și Asigurări · 13 noiembrie 2026