Fast move pentru angajatii din fast-food

Apropierea de stilul occidental de viata inseamna, in primul rand, obisnuinta de a te misca mai repede. Pentru multi, timpul liber ramas intre intalnirea de dimineata, telefoanele din timpul zilei si sedinta de la pranz depaseste rareori “sfertul de ceas”. Astfel, pranzul a devenit o chestiune de minute, iar fast-food-urile profita din plin de acest lucru. Dincolo insa de avantul pe care l-au inregistrat afacerile restaurantelor fast-food, industria de profil se confrunta cu o fluctuatie de personal extrem de mare si destul de greu de controlat.

Din acest motiv nu trebuie sa va mire daca veti fi intampinat de fete noi la casa la intervale foarte scurte de timp. Provocarea angajatorilor a devenit astfel, paradoxal, mai degraba fidelizarea angajatilor decat a clientilor.

Faptul ca angajatii din aceasta industrie se misca la fel de repede cum pregatesc un sandwich sau un hamburger poate fi usor explicat daca luam in calcul faptul ca media de varsta a personalului este de 21-22 de ani.

“Este, probabil, piata cu cel mai mare grad de dinamism. Ceea ce o deosebeste esential de celelalte domenii de activitate este caracterul de ”tranzit””, declara Loredana Rosca, director de resurse umane la Gregory”s.

Conform propriilor estimari, jucatorii din industria fast-food pierd anual

30-40% dintre angajati, drept pentru care fac angajari in flux aproape continuu. Care sunt motivele pentru care industria fast-food absoarbe constant personal, dar nu reuseste sa-l si retina?

O posibila explicatie este faptul ca angajarea intr-un restaurant de tip fast-food reprezinta, pentru cei mai multi, fie o perioada de tranzitie intre doua job-uri, fie un punct de pornire. “In general, se angajeaza tineri, studenti, pentru care un astfel de job este temporar, fiind un pas catre cariera pe care o urmaresc de fapt”, spune Loredana Rosca.

McDonald”s Romania are in prezent 2.300 de angajati, dintre care aproximativ 95% au o medie de varsta de 22-23 de ani. “Majoritatea sunt inca elevi in ultimii ani de liceu sau studenti care vor sa-si completeze veniturile”, spune Cristian Savu, director de comunicare la McDonald”s Romania.

“Anual, pierdem aproximativ 40% din personal. Este un procent foarte decent daca luam in considerare caracteristicile segmentului pe care activam. Cei mai multi pleaca datorita dezvoltarii pietei si a oportunitatilor care apar. Iar experienta in McDonald”s devine o carte de vizita pentru o viitoare angajare”, a adaugat el.

Dana Popa, directorul de resurse umane de la Snack Attack, este de parere ca multitudinea ofertelor de pe piata fortei de munca este corelata cu neseriozitatea unor angajatori, care atrag personal cu salarii “bunicele”, pentru a schimba ulterior termenii legali. “La Snack Attack, procentul anual al plecarilor variaza intre 15 si 25%, dar exista o sezonalitate in acest sens”, explica Popa.

Pe langa migratia de personal, o alta problema cu care se confrunta angajatorii din acest segment este lipsa aproape totala de experienta a angajatilor, care trebuie compensata prin traininguri.

“Marea majoritate sunt foarte tineri, in ultimii ani de liceu sau la facultate, si sunt la primul lor job. Avem insa traininguri constante si permanente care urmaresc formarea angajatilor nostri. Trainingul se face in restaurant si imbina acumularea de noi informatii cu munca efectiva”, explica Savu.

“Forta de munca din fast-food este slab pregatita. Particularitatile acesteia ar fi lipsa programelor de formare si de calificare autorizate si chiar a structurilor legate de invatamantul mediu, care, in acest moment, pe alimentatie ofera oameni foarte slab pregatiti. Acest fapt ii determina pe angajatori sa investeasca mult in formarea angajatilor”, este de parere Dana Popa, de la Snack Attack.

Pe de alta parte, munca in segmentul fast-food nu este accesibila oricui. “In general, se adreseaza persoanelor tinere, aflate la primul job, dispuse la lucrul in ture, fara experienta si fara obligatii familiale. De exemplu, prezenta unui copil exclude lucrul in trei ture, dintre care una este de noapte”, spune Loredana Rosca, de la Gregory”s.

Chiar daca satisfactia financiara sau profesionala nu par la inceput factori motivationali foarte puternici, un astfel de job poate deschide oportunitati pentru avansarea in interiorul sistemului. “Directorul de operatiuni al McDonald”s Romania a inceput de foarte jos, pentru a ajunge acum sa detina a doua pozitie in companie, coordonand activitatea tuturor restaurantelor din tara”, explica Savu.

Ioana Madalina Popescu, directorul general al firmei de consultanta Pluri Consultants Romania, este de parere ca abilitatile dobandite intr-un job intr-un restaurant fast-food constituie o premisa importanta pentru dezvoltarea profesionala ulterioara. “Restaurantele fast-food au fost si sunt o excelenta ”scoala” pentru tinerii care vor sa-si dezvolte repede si bine competentele profesionale necesare pentru a-si atinge obiectivele de cariera – de obicei, in cu totul alte domenii de activitate. Multi dintre tinerii care isi incep aici activitatea profesionala pleaca relativ repede in alte companii, ceea ce face ca aceasta industrie sa aiba un rulaj de personal relativ ridicat”, explica Popescu.

De exemplu, Marius lucreaza la unul dintre restaurantele fast-food din Capitala si spune ca a ales sa faca acest lucru pentru ca are nevoie de bani. “Nu e o munca tocmai usoara. Nu ma imaginez facand asta mai mult de cateva luni. Acum am nevoie de bani, dar spre sfarsitul verii cred ca voi renunta si voi cauta un job in vanzari, unde munca e mai interesanta si mai bine platita”, explica el.

Cat priveste modalitatile de recrutare, managerii spun ca varianta preferata este cea a promovarii din interior pentru pozitiile disponibile, politica de personal bazandu-se pe avansarea ierarhica “in house”.

“Preferam sa pregatim oamenii la noi in sistem pentru a-i forma pentru pozitii de management. Intr-un restaurant exista patru trepte de manageri, astfel incat este foarte greu pentru cineva din afara sa cunoasca in profunzime domeniul”, explica Cristian Savu. “Orice angajat poate candida pentru un post liber daca indeplineste conditiile – adica un minim de competente – dupa care trecem la recrutarea externa. Folosim ambele variante, pentru unele pozitii insa (muncitorii, de exemplu) apelam doar la firme de consultanta”, adauga si Dana Popa, de la Snack Attack.

Cei de la Gregory”s prefera recrutarea directa colaborarilor cu firme de resurse umane specializate. “Facem recrutarile direct, la sediul companiei in functie de nevoile de personal ale fiecarei locatii”, spune Loredana Rosca.

Managerul Pluri Consultants Romania este de parere ca se poate vorbi despre “o cultura fast-food” in domeniul capitalului uman.

“Particularitatile acesteia sunt accesul relativ facil pentru tineri, investitiile importante pe care le fac angajatorii in personal (training, coaching, sisteme de evaluare periodica etc.), stilul de management directiv, care este foarte eficient in conducerea unor echipe de debutanti, precum si existenta unui set de reguli care permit integrarea usoara a noilor angajati si evaluarea corecta a performantelor”, precizeaza Popescu.

Dat fiind ca background-ul profesional sau academic nu sunt criterii esentiale in selectia de personal, angajatorii pun accentul pe abilitatile de comunicare, gandirea pozitiva, simtul umorului, dinamismul, aspectul placut si ingrijit al angajatilor.

Faptul ca majoritatea angajatilor din restaurantele fast-food lucreaza aproape non-stop in contact direct cu clientii are ca efect integrarea in comportamentul lor profesional a acestei orientari si pentru job-urile ulterioare.

“Exista, pe de alta parte, o presiune permanenta asupra angajatilor pentru obtinerea de rezultate, iar concurenta interna este mare in cazul aparitiei unei pozitii superioare vacante. Astfel, angajatul-ideal din industria fast-food este eficient, rapid in reactii, ambitios, politicos, amabil si are o atitudine pozitiva”, adauga Ioana Popescu.

Intrucat eficienta se masoara in vanzari si in profit, reprezentantii companiilor de profil spun ca factorul subiectiv nu-si are locul in procesul de recrutare. “Totul depinde de angajat, de dorinta sa de promovare si de perfectionare, precum si de puterea sa de munca. Pentru noi, faptul ca, dupa o anumita perioada de lucru, un angajat nu trece intr-o etapa superioara, nu avanseaza, devine o problema”, adauga Savu.

Gregory”s are in prezent aproximativ 150 de angajati, insa reprezentantul companiei spune ca o data cu deschiderea de noi locatii, numarul acestora va creste. Si in locatiile Snack Attack lucreaza aproximativ 140 de angajati si se estimeaza cresterea acestora datorita planurilor de extindere.

De ce fug angajatii

Ioana Madalina Popescu, director general la Pluri Consultants Romania, este de parere ca gradul scazut de fidelizare a fortei de munca din segmentul fast-food are urmatoarele explicatii:

* managementul directiv poate speria, desi este cel mai eficient stil de adoptat in cazul unor echipe de angajati mai putin competenti si nu neaparat foarte motivati

* monitorizarea permanenta a rezultatelor si sanctionarea imediata a lipsei de performanta sperie angajatii fara un orizont de cariera clar definit

* intrucat staff-ul este relativ tanar, nu toti pot fi promovati atunci cand si-au dezvoltat competentele si unii aleg sa plece in alte companii unde pot promova mai repede

* nivelul de salarizare este relativ scazut

* multitasking-ul ca principiu de job design: un angajat acopera o gama larga de activitati, in functie de fluxul de clienti: prepara alimente, vinde, incaseaza, asigura curatenia, relationeaza cu clientii, debaraseaza, aranjeaza mobilierul etc.)

* conditiile relativ dificile de munca (efort fizic sustinut, miros, abur, caldura etc.)

Maximum 140 de euro la angajare

Salariul “de intrare” la McDonald”s este de 500 de lei (143 de euro), plus bonuri de masa, spune Cristian Savu. “La acest nivel nu se cere nici un fel de experienta, vrem doar sa vedem la angajat dorinta de a reusi. Dupa doua luni, salariul ajunge la 550 de lei si, dupa 6 luni, angajatul devine ”crew member”, cu un salariu de 610 lei”, precizeaza Savu. Daca studiile superioare nu cantaresc aproape deloc in momentul angajarii, ele devin indispensabile in momentul in care se pune problema promovarii pe o pozitie de manager in restaurant. “Facultatea ne ofera niste garantii pentru indeplinirea conditiilor pe care le reclama o astfel de pozitie, unde vorbim de mai multe responsabilitati si unde sunt necesare anumite cunostinte de marketing, de contabilitate sau de resurse umane. Absolvirea studiilor superioare le permite angajatilor sa intre intr-un program intern de pregatire pentru pozitii de management in restaurant. Pe toata perioada pregatirii, care dureaza intre 3 si maximum 6 luni, salariul este de circa 1.300 de lei, plus bonuri de masa. Orice noua pozitie inseamna bonusuri financiare in plus”, spune Savu. La Snack Attack, salariul de intrare este 400 de lei (115 euro) plus bonuri de masa, venitul crescand dupa 6 luni cu 20 – 40% in functie de performanta angajatilor. “Din a doua luna, la salariul fix de 400 de lei angajatul poate primi bonusuri in functie de vanzari de 10 – 20%, dar exista si un sistem de penalizare in functie de feed-back-ul primit de la clienti”, a decarat Dana Popa, managerul de resurse umane al Snack Attack.

alina.pahoncia@zf.ro