Femeia de succes, model chinez

Femeia misterioasă a Extremului Orient are câteva imagini stereotipe create de literatura ultimilor ani – gheișa, concubină ori împărăteasă. Dar lumea tradițională, fie chineză, fie japoneză (de Coreea și Vietnam încă nu avem habar, poate va veni și vremea lor…) a absorbit influențele occidentale, întâlnirea civilizațiilor și a culturilor începând cu secolul al XIX-lea a însemnat fascinație reciprocă.

Nu doar europenii au resimțit șocul benefic al altui univers, vizibil în poezia simbolistă și în pictura impresionistă, ci și chinezii și japonezii au trăit mirajul depărtărilor atrăgătoare. Locul cel mai promițător și mai ademenitor a fost și pentru unii și pentru alții Shanghai, orașul cosmopolit al Chinei. Iar perioada în care interferența Orient-Occident ia turnura unui vârtej amețitor este cea a anilor ’30, când femeile încep să iasă din umbră.

Un asemenea fenomen se află în fundalul romanului “Concubina din Shanghai”* de Hong Ying, autoare deja cunoscută pentru un roman încântător – “Arta iubirii” (apărut tot în “Raftul Denisei”, cu prezentarea căruia am început rubrica “Ficțiune la feminin”, trecută deja de suta de cărți consemnate), ce reamintește de povestea de iubire din “Maitreyi” de Mircea Eliade, fermecând și astăzi cititorii.

Cassia, eroina romanului, va cuceri cititori și cititoare (mai ales!) prin biografia ieșită din comun. Condiția ei inițială te înduioșează: cea mai umilă fată dintr-un sat, orfană și urâtă de mătușă pentru că nu are șansa unei căsătorii (are picioare mari, nu i-au fost bandajate ca să devină crini!), nu este bună să fie vândută nici măcar ca slugă. Pare incredibil, dar totul se petrece în China tradițională a primei jumătăți de secol XX.

Întâmplarea (sau “amănuntul biografic”, cum ar scrie Aurora Liiceanu) îi aduce o șansă unică: Doamna de Smarald, patroana unui bordel, are un moment de omenie și o cumpără, așa că fata ajunge în Shanghai, orașul tuturor posibilităților. Cassia nu seamănă cu niciuna dintre fetele de aici, fie ele prostituate ori servitoare. Frumusețea ei contrariază, este prea înaltă ca statură, prea mândră și prea inteligentă ca personalitate.

Toate defectele Cassiei, supărătoare pentru patroana ei, atrag atenția “stăpânului Chang”, conducătorul Frăției Hong, unul dintre cei mai puternici oameni din Shanghai, căruia îi devine concubină. El prețuiește la Cassia unicitatea ei, ce o deosebește de frumoasele din bordelurile de lux, o inițiază atât în plăcerile iubirii împărtășite, cât și în secretele Triadei.

Cassia pare blestemată să aducă nenorocire, ajunge pe drumuri, dar știe că are un dar rar, voce cuceritoare și talent pentru scenă, așa că se aruncă în altă aventură, teatrul. Înțelege că nu poate rivaliza cu Opera ce pretinde educație muzicală serioasă, ea lansează balade populare îndrăgite în satele din jur, le dă o nouă turnură și impune altă formă de teatru, găsindu-și foarte repede publicul.

Primele două etape din viața Cassiei, concubină și cântăreață, amintesc de romane deja celebre, care au apărut tot în “Raftul Denisei”: “Memoriile unei gheișe” de Arthur Golden și “Dansatoarea de kabuki” de Sawako Aryioshi. Sub mai multe aspecte, Cassia devine sora orientală mai mare a altei eroine, celebrate de Arturo Perez Reverte în “Regina Sudului”.

Aidoma Teresei Mendoza, pătrunde într-un imperiu puternic, Triadele ce stăpânesc orașul Shanghai, știe cine l-a ucis pe “stăpânul Chang” și decide să-l răzbune.

Pitorescul orașului Shanghai, detaliile vieții chineze, cutumele vieții de familie, ca și cele din bordeluri, obiceiuri și credințe privind legăturile cu cei dispăruți (Cassie îl visează pe stăpânul Chang în momente decisive), dar mai ales destinul ieșit din comun al unei femei excepționale capabilă să-și asume ipostaze multiple (concubină și actriță, amantă și mamă atentă, întreprinzătoare abilă și conducător de Frăție cu tact demn de un mare diplomat) toate pot transforma “Concubina din Shanghai” în bestseller.

*) Hong Ying, Concubina din Shanghai, traducere din limba engleză de Carmen Săndulescu, Editura Humanitas fiction, 2012, 400 pag.