Versiunea completă
Business Construct

Feroviar: Jumatate de in calea ferata este expirata

Infrastructura de cale ferata, a saptea ca lungime din Europa, este una dintre cele mai putin productive, avand in vedere ca sunt peste 1.000 de puncte de restrictii de viteza, in timp ce jumatate din elementele tehnice - linii, poduri, tuneluri, instalatii - au termenele pentru reparatii capitale depasite.

Catalin Lupoaie · 14 decembrie 2009 · 4 min de citit

Recent, miliardarul american Warren Buffett a preluat 77,4% din cadrul companiei feroviare Burlington Northern Santa Fe, pentru 26 mld. dolari. Avand in vedere ca operatorul american detine 51.000 km de cale ferata si 6.700 de locomotive, Buffett ar fi putut sa preia toata infrastructura de cale ferata din Romania pentru o suma de cel putin cinci ori mai mica, daca luam in considerare ca mai sunt operationali doar 10.500 km din totalul de 17.000 km cat erau in 1990.

In schimb, ar fi avut nevoie de peste 5 mld. euro pentru a investi in reabilitarea si modernizarea caii ferate. Deocamdata cea mai mare problema cu care se confrunta infrastructura feroviara locala este ca este detinuta in totalitate de stat, potrivit Asociatiei Industriei Feroviare din Romania (AIFR), care reprezinta interesele a circa 17 companii de profil cu afaceri anuale de 1 mld. euro. Desi au fost date mai multe sute de kilometri de cale ferata in concesiuni, cei care le-au preluat nu pot sa intervina asupra infrastructurii.

“Lipsa de responsabilitate economica a statului in privinta proprietatilor sale va mentine si de acum inainte volumul investitiilor private la minimum – liniile concesionate sunt vazute de stat ca bunuri de care vrea sa scape, dar nu are curajul sa le inchida si in consecinta nu sunt gandite adevarate parteneriate intre noii administratori privati si autoritatea publica, care sa faciliteze atragerea de fonduri”, sustine Stefan Roseanu, secretarul general al AIFR.

O alta cauza a nivelului scazut al investitiilor private in industria de cale ferata este legislatia ambigua cu privire la drepturile administratorilor privati – nu este stabilit cum se face amortizarea investitiilor realizate in bunuri care nu sunt proprietatea lor – a determinat limitarea lucrarilor la cele de intretinere si de reparatii “mai facile”, dar care sa contribuie la ridicarea vitezei si a gradului de siguranta. In ultimele luni a avut loc cel putin un accident feroviar in fiecare saptamana, una dintre principalele cauze fiind numarul ridicat de restrictii de viteza estimat la circa 1.000.

“Ne asteptam ca si 2010 sa fie marcat de evenimente feroviare, de amploare mai mare sau mai mica. Numai o abordare serioasa si realizarea unei strategii reale de revigorare/reconstructie a sistemului feroviar va permite imbunatatirea nivelului de siguranta si, implicit, cresterea vitezei simultan cu reducerea numarului de incidente”, considera reprezentantul AIFR.

1 mld. euro anual. Guvernul ar trebui sa deruleze anual lucrari de intretinere la circa 300 km de cale ferata, care ar avea nevoie de circa 500 mil. euro in urmatorii cinci ani, la care sa se adauge alti 500 milioane de euro pentru investitii in modernizarea caii ferate. In consecinta, este nevoie de circa 1 mld. euro anual pana in 2015 pentru a moderniza calea ferata.

“Trebuie aici amintit ca pe fondul nealocarii acestor bani de investitii proiectul de modernizare a coridorului 4 (Nadlac-Constanta n.r.) stagneaza, desi exista asigurata si o componenta de cofinantare de aproximativ doua miliarde de euro pana in 2013 de la bugetul unional – ceea ce impiedica desfasurarea activitatii de transport, dar si intrarea in economia romaneasca a acestor fonduri suplimentare”, explica Roseanu.

Mai mult, AIFR a cerut guvernului alocarea unui buget anual de 2% din PIB pentru sectorul feroviar anul viitor, echivalentul a 10,4 mld. lei (calculat la un PIB de 520 mld. lei estimat pentru 2010) fata de 0,57% cat a fost in 2009. Asociatia afirma ca anul acesta din toate fondurile alocate transporturilor, peste 80% au mers catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri, fapt ce contravine directivelor UE, care solicita echilibru intre bugetarea modurilor de transport terestru.

“Pentru a readuce calea ferata in parametrii tehnici proiectati, Guvernul Romaniei trebuie sa-si asume responsabilitatea financiara pentru aceasta proprietate a sa si sa aloce in mod transparent sumele necesare, evitand astfel stergeri inutile de datorii sau blocajele financiare”, afirma oficialii AIFR.

Radu Berceanu, ministrul transporturilor, a explicat recent ca problemele pe care le inregistreaza in prezent siguranta feroviara sunt cauzate de nivelul scazut al subventiilor acordate de stat, asa cum se intampla in alte state europene. El a catalogat drept “ridicola” subventia de la CFR Calatori care a fost anul acesta de 600 mil. lei (sub 150 mil. euro), mai putin de jumatate fata de cea din 2008.

“Cele doua companii care sunt implicate in transportul social (CFR Calatori si CFR Infrastructura) au fost permanent vaduvite de sume considerabile necesare intretinerii si investitiilor. Deciziile politice de ascundere a costurilor reale s-au transformat pe de o parte intr-o finantare netransparenta, care sa asigure supravietuirea (stergerea periodica de datorii, transferul datoriilor dintr-un cont intr-altul etc, astfel incat in 2008 o evaluare comandata de guvernul de atunci indica o suma de 15 mld. euro ca fiind cuantumul datoriilor sistemului feroviar preluate netransparent de societatea romaneasca)”, explica Roseanu.

Eficienta scazuta. Desi Romania ocupa locul sapte in UE in ceea ce priveste lungimea caii ferate, este intrecuta la eficienta privind numarul de persoane transportate de tari precum Belgia, Austria sau Ungaria, care au o lungime a caii ferate mai redusa, comparand datele furnizate de Eurostat la sfarsitul anului 2007. Pe calea ferata locala sunt transportati anual circa 7,4 miliarde de pasageri/kilometru, in timp ce in Ungaria, care are o lungime de cale ferata cu circa 20% mai mica, transporta 8,7 miliarde de pasageri/km.

In schimb, Romania se mentine in primele sapte la transportul de marfa, cu 68,7 mld. tone/km anual.

Citește și