Finalul primei săptămâni a Festivalului „Enescu" s-a petrecut la Ateneu in sunet de lăută și chalumeau și in armoniile de secol XVII ale orchestrei Il Giardino Armonico. Cele cinci concerte de muzică românească emblematice pentru aceste prime zile au reprezentat o altă pagină, complementară, a festivalului.
Finalul primei săptămâni a
Festivalului “Enescu” s-a petrecut la Ateneu in sunet de lăută și
chalumeau și in armoniile de secol XVII ale orchestrei Il Giardino
Armonico. Cele cinci concerte de muzică românească emblematice
pentru aceste prime zile au reprezentat o altă pagină,
complementară, a festivalului.
Dacă in ampla panoramare a
creației contemporane românești de secol XX și XXI noțiunile de
spargere a tiparelor, de căutare a insolitului, a combinațiilor
timbrale nemaiauzite reprezintă miza multor creatori, in cazul
muzicii vechi se urmărește opusul.
Il Giardino Armonico, ansamblu
dirijat de Giovanni Antonini, solistă mezzosoprana Marie-Claude
Chappuis, ne-a oferit un incântător program preclasic (Antonio
Caldara, Biagio Marini, Claudio Monteverdi, Antonio Vivaldi,
Francesco Conti, Johann Georg Pisendel, Sigmund Leopold Weiss,
Giovanni Battista Ferrandini) gândit parcă pentru a demonstra de ce
muzica veche fascinează. Fizionomiile celor aflați in sala
Ateneului Român păreau, chiar după miezul nopții, la fel de
cucerite de curgerea muzicii, confirmând faptul că aceste concerte
de weekend programate la ore târzii sunt o idee foarte
bună.
Modul impresionant in care
charisma celor de pe scenă a reflectat nivelul inalt de pregătire
muzicală, felul in care muzica de acum aproape patru secole ne
vorbește azi este tulburător. Narativitatea, omenescul, modul de
intrepătrundere a sugestiilor sonore și vizuale atinse in secolul
al XVII-lea constituie in continuare un ideal – deocamdată neatins
– al celor mai performante sisteme de
home theater. Crearea
acelui flux emoțional in același timp acaparat de informație și
incitat la călătorii surprinzătoare reprezintă un scop parcă tot
mai rar atins de artele contemporane ale spectacolului, in
accepțiunea lor globalizată. Ceva s-a intâmplat, pentru că, iată,
muzica scrisă acum câteva sute de ani de majoritatea compozitorilor
reușea să emoționeze astfel, spunând publicului de ieri sau de azi
parcă totul dintr-o suflare.
Festivalul “Enescu” mai are in
program două concerte de muzică veche pură, ca să spunem așa, unul
susținut deja de Les Arts Florissants, altul programat pentru 17
septembrie cu Les musiciens du Louvre, dar și concerte ce depășesc
secolul al XVII-lea și nu apelează la instrumentele originare, dar
păstrează spiritul acestora, susținute de Academy of Saint Martin
in the Fields sau de Orchestra de Cameră din Lausanne, solist și
dirijor Christian Zacharias, care poate fi ascultată cu un program
exclusiv Haydn in serile de 11, 12 și 13 septembrie.
OLTEA SERBAN-PARAU (n. 12
martie 1969) este muzicolog si critic muzical, actualmente
redactorul-sef al postului public Radio Romania Cultural, dupa ce a
condus timp de 7 ani postul particular Radio Romantic. Semneaza in
continuare rubrici saptamanale in Ziarul de Duminica si
Adevarul literar. Activitatea ei publicistic” cuprinde peste
2.000 de articole aparute in presa scris”, majoritatea pe teme
muzicale, sute de emisiuni si programe de radio si numeroase
emisiuni si aparitii TV. Este semnatara traducerii si a articolelor
privind compozitorii romani pentru Larousse – Dictionar de mari
muzicieni si responsabil” cu sectiunea muzical” a
Dictionarului enciclopedic. Este membr” a Uniunii
Compozitorilor si Muzicologilor din Romania. A fost distins” cu mai
multe premii, printre care Premiul pentru Originalitatea Profilului
Radiofonic al Consiliului National al Audiovizualului in 2002 si
Premiul pentru Publicistic” al Uniunii Compozitorilor si
Muzicologilor din Romania in 2006.