Filmul anului 2011 în 10 episoade

Valuri tsunami uriașe, amenințarea unui dezastru nuclear, capturarea celui mai vânat lider terorist din lume, revolte care au răsturnat regimuri în lumea arabă sau au aprins la propriu străzile Londrei și guverne din vechea Europă pe punctul de a se prăbuși în haos financiar sunt ingredientele unui scenariu, real, care a ținut anul acesta cu sufletul la gură lumea întreagă. Iată istoria anului 2011 în zece episoade:

1. Seismul din Japonia și accidentul nuclear de la centrala Fukushima

Pe 11 martie Japonia a fost zguduită de un seism devastator, iar mai multe regiuni de coastă au fost măturate de valuri tsunami uriașe. Dezastrul a paralizat economia niponă, una dintre cele mai mari din lume, împingând-o înapoi în recesiune. Guvernul a alocat zeci de miliarde de dolari pentru eforturile de reconstrucție, iar Japonia uimește prin rapiditatea cu care își revine. Ceea ce a pus în umbră aceste eforturi sunt eșecurile repetate în gestionarea incidentelor nucleare de la Fukushima, centrală ale cărei reactoare au fost grav avariate de valurile tsunami provocate de seism. În urma incidentelor, guvernul german a decis să renunțe la energia nucleară.

2. Retrogradarea, în premieră mondială, a ratingului datoriilor SUA

Agenția de evaluare financiară americană Standard & Poor’s a redus la începutul lunii august în premieră ratingul Statelor Unite, de la “AAA” la “AAĂ”, din cauza divergențelor politice de la Washington care au împiedicat adoptarea unor măsuri concrete de reducere a deficitului bugetar și datoriei publice. Neînțelegerile dintre politicieni au adus SUA în pragul unui default tehnic.

3. Explozia crizei datoriilor suverane din Europa

2011 a fost anul care a demonstrat cât de fragilă este apărarea Europei în fața unei crize a datoriilor suverane amplificată de isteria piețelor și de atacuri speculative. Guvernele europene au fost nevoite să vină cu un al doilea pachet de salvare pentru Grecia, stat aflat de mai multe ori pe punctul de a intra în default. De asemenea, Portugalia a devenit în aprilie cea de-a treia țară din zona euro care a încheiat un acord de finanțare externă cu UE și FMI, după Grecia și Irlanda. Tot din cauza crizei, premierii Greciei și Italiei, George Papandreou și Silvio Berlusconi, și-au dat demisia, fiind înlocuiți de tehnocrați. Criza a făcut, totdată, ca pericolul destrămării zonei euro să fie mai mare ca niciodată. În acest context, șefii de state și de guverne s-au angajat să întărească disciplina bugetară pentru a realiza o uniune monetară mai strânsă.

4. Primăvara arabă

Lumea arabă a fost zguduită anul acesta de valuri de proteste și demonstrații. Acestea au devenit revoluții în Tunisia și Egipt și război civil în Libia. Proteste de amploare au avut loc și în Bahrain, Siria, Yemen, Algeria, Irak, Iordan, Kuwait, Maroc și Oman. demonstrațiile au avut ecouri, de dimeniuni mai mici, printre altele în Liban, Mauritania, Arabia Saudită și Sudan. Un rol împortant în aceste mișcări l-au avut mijloacele de socializare online, cu ajutorul cărora protestatarii au comunicat, s-au organizat și s-au făcut auziți de întreaga lume.

Până în luna decembrie, valurile de proteste au dus la înlăturarea guvernelor din trei state. Președintele tunisian Zine El Abidine Ben Ali a fugit în Arabia Saudită. În Egipt, președintele Hosni Mubarak a demisionat din funcția pe care a ocupat-o timp de 30 de ani. De asemenea, liderul libian Muammar Gaddafi a fost ucis de trupele rebele.

5. Occupy Wall Street

Inspirată de protestele egiptene, în special de cele din piața Tahrir, din Cairo, mișcarea Occupy Wall Street a încercat să atragă atenția, prin ocuparea pașnică a centrului financiar al New York-ului, asupra influenței marilor corporații asupra democrației, a faptului că niciun șef de bancă nu a fost pedepsit în urma celei mai recente crize financiare, care a aruncat economia mondială în recesiune, și a decalajului tot mai mare dintre bogați și săraci. Mișcarea a fost intens popularizată prin intermediul mijloacelor media și s-a propagat în alte orașe importante ale lumii.

6. Revoltele de la Londra

În Londra, capitala Marii Britanii, străzi au fost blocate, iar magazine și mașini au fost incendiate timp de mai multe zile în luna august, pradă celor mai violente revolte populare înregistrate în ultimele decenii, pentru oprirea cărora premierul britanic David Cameron a mobilizat zeci de mii de polițiști. Primele tulburări au izbucnit în urma unei manifestații în care protestatarii cereau să se facă dreptate după moartea unui bărbat de 29 de ani, Mark Duggan, omorât într-un schimb de focuri cu poliția în cartierul londonez Tottenham. Febra revoltei a cuprins și alte orașe, printre care Bristol (sud-vest), Liverpool (nord-vest) și Birmingham (centru). Poliția a arestat sute de demonstranți.

7. Uciderea lui Osama bin Laden, liderul al-Qaeda

La începutul lunii mai, președintele Statelor Unite, Barack Obama, a anunțat că liderul rețelei teroriste al-Qaeda Osama bin Laden a fost ucis în urma unei operațiuni militare în Pakistan. Trupul lui bin Laden a fost aruncat în mare. Rețeaua lui bin Laden este învinovățită, printre altele, de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, în urma cărora s-au prăbușit turnurile gemene World Trade Center din New York.

8. Moartea lui Steve Jobs

În 2011, anul în care a devenit cea mai valoroasă companie din lume după valoarea acțiunilor de la bursă, Apple l-a pierdut pe fondatorul și geniul creator Steve Jobs, doborât de cancer.

9. Începutul sfârșitului imperiului media a lui Rupert Murdoch

Hegemonia magnatului australian Rupert Murdoch în industria media mondială a fost dărămată anul acesta de un scandal uriaș în Marea Britanie, unde mai multe publicații, printre care News of the World, au fost acuzate că și-au realizat materialele folosind informațuii obținute prin interceptarea convorbirilor telefonice sau mesajelor SMS.

Imperiul lui Murdoch include News Corp și reputata publicație de business The Wall Street Journal. News of the World a fost desființată.

10. Arestarea șefului FMI Dominique Strauss-Kahn

Dominique Strauss-Kahn a demisionat în luna mai din funcția de director general al Fondului Monetar Internațional, după ce anterior a fost arestat, la bordul unei aeronave staționate pe aeroportul din New York, în urma unor acuzații de tentativă de viol și agresiune sexuală venite din partea unei cameriste de hotel. Între timp, printre altele în urma declarațiilor contradictorii ale cameristei, procurorii americani și-au retras acuzațiile. În locul lui Strauss-Kahn la șefia FMI a fost aleasă Christine Lagarde, fost ministru de finanțe al Franței.