Finanțele acceptă să plătească un randament maxim de 7,65% pentru a vinde titluri pe 10 ani

Ministerul Finanțelor a vândut ieri obligațiuni de stat pe 10 ani în valoare de 226,5 mil. lei, reprezentând mai mult de ju­mătate din suma progra­ma­tă, dar la un randament mediu de 7,59% – cel mai ridicat nivel din iulie 2005, când randamentul era de 7,8%.

Trezoreria statului s-a confruntat în ulti­mele săptămâni cu o presiune de creștere a ran­da­mentelor din partea băncilor, acestea pro­fitând de contextul de instabilitate de pe piețele financiare internaționale.

Așa se face că licitația de titluri de stat pe un an de marțea trecută a eșuat, Ministerul Fi­nan­țelor respingând în bloc ofertele. Ca atare, unii jucători se așteptau ca și licitația de ieri să fi avut aceeași soartă, mai ales că statul este în general acuzat de bancheri că se concentrează pe preț, neglijând obiectivul de promovare a instrumentelor cu scadențe cât mai lungi.

Totuși Finanțele au luat ieri 226 mil. lei, acceptând un randament maxim de 7,65%, ofertele cu preț mai mare fiind respinse.

Băncile erau dispuse să plaseze 566 mil. lei, menținându-se nivelul mai slab de acoperire a sumei programate de Finanțe care s-a înregistrat în ultima perioadă, după ce în lunile anterioare fuseseră consemnate suprasub­scrieri și de trei ori.

Diminuarea disponibilului de lichiditate de pe piață s-a reflectat și în sincopele de acum o săptămână, când BNR a fost nevoită să injecteze 5,5 mld. lei în două zile la rând prin operațiuni repo.

Presiunile legate de constituirea rezervelor minime obligatorii au reapărut în ultimele două zile, când ratele de referință ROBOR pe o zi s-au situat la peste 5% pe an.

Decizia de marți a Ministerului Finanțelor de a respinge ofertele băncilor pentru a între­ru­pe tendința ascendentă a randamentelor la un an – care săriseră deja la 6,64% față de 6,19% în iulie – indică un anumit confort le­gat de disponibilitățile din trezorerie. Potrivit unor surse de pe piață, fondul tampon con­stituit în tre­zorerie se ridică la echivalentul a circa 1,5 mi­liarde de euro.

În condițiile scăderii rapide a inflației mo­ti­vele investitorilor de a cere dobânzi ridicate la titlurile de stat se vor diminua. De ase­me­nea, presiunile recente legate de lichiditatea de pe piață ar putea fi rezolvate în măsura în care BNR va lua în calcul în această toamnă o redu­cere a rezervelor minime obligatorii la lei.

De-abia din luna mai a acestui an Minis­terul Finanțelor a început să emită consecvent obligațiuni de stat pe 10 ani, după o pauză de peste trei ani. Luând în calcul și titlurile emise pe piața externă, ponderea datoriei pe termen mai lung începe să crească.

Lipsa unui volum mai mare de instru­men­te pe termen lung și a unor curbe de ran­da­mente consistente este principala problemă invocată de bancheri atunci când explică de ce nu încurajează creditarea în moneda națională.