Finanțele au respins ofertele băncilor pentru certificatele la un an

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a respins toate ofertele primite de la băncile comerciale pentru certificatele cu scadența la un an, considerând că randamentul cerut de acestea este prea mare.

Ofertele băncilor au cumulat 864,2 milioane lei, iar valoarea indicativă era de 500 milioane lei.

Dealerii se așteptau ca băncile să ceară un randament de circa 6,1% pentru astfel de titluri, apropiat de cel de pe piața secundară, în creștere semnificativă față de cel plătit la operațiunea de la începutul lunii pentru aceeași scadență, de 5,66%.

Randamentele au crescut vizibi pe piață, după ce Trezoreria a acceptat să plătească, săptămâna trecută, un randament maxim de 6,15% prin certificate la opt luni. Totodată, costurile au fost împinse în sus și ca urmare a deciziilor BNR de a plafona împrumuturile la operațiunea repo.

Ministerul Finanțelor Publice a programat pentru august vânzarea de titluri de stat pe piața internă de 2,5 miliarde de lei, cea mai mare parte din sumă fiind planificată să fie atrasă prin certificate de trezorerie.

În iulie Finanțele au programat împrumuturi de 2,25 miliarde lei prin vânzarea de titluri de stat pe piața internă, însă au atras doar 1,57 miliarde lei, în condițiile în care randamentele cerute au crescut, ca urmare a situației încordate de pe piețele financiare europene, a structurii lichidităților din sistemul bancar și tensiunilor politice din România.

Ministerul Finanțelor a atras în acest an 38,93 miliarde lei pe piața locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piața SUA.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanțele și-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.