Finantele incep din nou sa plateasca mai mult pentru a atrage bani

Costurile la care Ministerul Finantelor s-a imprumutat in ultima perioada de pe piata interna au inceput din nou sa creasca, dupa ce in primavara au scazut, inclusiv pe fondul eforturilor BNR de a asigura bancilor suficiente lichiditati ieftine pe care sa le plaseze in titluri de stat.

Daca in luna ianuarie dobanzile platite de Trezorerie erau in jur de 12-13%, ulterior au coborat pana la 11,5%, nivel mentinut relativ constant din februarie pana in aprilie. Randamentele la titlurile cu scadenta la trei luni au coborat in mai la 11,23%, in timp ce pentru certificatele de trezorerie cu maturitatea de un an rata a scazut pana la 11,14%. Cea mai redusa dobanda, de 11,05%, a fost platita in 25 mai pentru o licitatie cu obligatiuni avand scadenta la trei ani. Insa, la ultima licitatie cu astfel de titluri, din 18 iunie, randamentul mediu a fost de 11,18%, in urcare 0,13 puncte. “Comparativ cu licitatiile anterioare pentru instrumente similare, cel mai interesant element a fost cresterea cu 13 pb a randamentului mediu pentru titluri cu scadenta la trei ani. Acesta asociat cu faptul ca platind acelasi randament maxim, Finantele au atras mai putine resurse pentru aceste titluri, sugereaza ca cererea pentru titlurile pe termen lung este redusa”, a comentat Vlad Muscalu, economist ING Bank. Finantele au presat piata monetara in acest an pentru a-si acoperi necesarul de lichiditati, aparut pe fondul scaderii veniturilor incasate la buget. Iar bancile au preferat sa-si plaseze disponibilitatile in titluri de stat, unde nu isi asuma niciun risc, reducand dramatic oferta de credite pentru mediul privat. Desi Trezoreria s-a imprumutat agresiv de pe piata interna nu a putut insa sa forteze o scadere a dobanzilor platite in acelasi pas cu magnitudinea diminuarii dobanzii-cheie a BNR. Banca centrala a redus in acest an dobanda de politica monetara cu 0,75 puncte procentuale, pana la 9,5% pe an, in timp ce Finantele au diminuat gradual randamentele platite intr-un ritm mai modest. In conditiile adancirii recesiunii economice, tinta de deficit bugetar de 5,1% din PIB pare tot mai greu de atins, inclusiv oficialii guvernamentali si expertii Comisiei Europene ajungand la aceasta concluzie. Practic, aceasta inseamna un deficit bugetar mai mare, pe fondul scaderii veniturilor incasate de stat, care va trebui sa fie acoperita prin imprumuturi de pe piata interna sau externa. O cerere mai mare de finantare din partea statului ar conduce in mod natural la cresterea costurilor la care banii pot fi obtinuti. MFP a atras de la inceputul anului 40,6 miliarde de lei (9,5 mld. euro) prin vanzarea de titluri de stat, suma imprumutata fiind de noua ori mai mare fata de intervalul similar din 2008, cand emisiunile de titluri au totalizat 4,48 miliarde de lei, si de peste trei ori mai mare fata de suma imprumutata pe intreg anul trecut, de 12,5 miliarde de lei.