Finanțele joacă tare cu bancherii: le mai țin banii doar dacă acceptă scadențe mai lungi

Ministerul Finanțelor este, paradoxal, într-o poziție de forță în fața bancherilor pentru că la sfârșitul lui iulie aceștia din urmă au interesul să nu rămână în brațe cu cele 2,4 miliarde de euro, cât are statul să le ramburseze, ci să găsească o cale de a “rostogoli” datoriile.

După ce a împrumutat în ultimele două luni 2,4 miliarde de euro de pe piețele internă și internațională, Trezoreria a anunțat bancherii că nu are nevoie să rostogolească emisiunea de obligațiuni în euro și facilitatea “club loan” (fiecare în valoare de puțin peste 1,2 mld. euro) care vor ajunge la maturitate în ultima săptămână a lunii.

Sumele fuseseră împrumutate de la băncile locale în 2009 și 2010 pentru a finanța deficitul bugetar.

De partea cealaltă, bancherii contemplează perspectiva de a rămâne pe cap cu o sumă imensă pe care nu au cum să o plaseze, pentru că cererea de credite din sectorul privat este foarte slabă, iar pe piața interbancară randamentele sunt departe de dobânda de circa 5% pe an, cât oferă statul.

“Consider că ar fi în interesul tuturor să se găsească o soluție de refinanțare, care să corespundă nevoilor ambelor părți. Nu văd o ruptură spectaculoasă, nu ar beneficia nimeni din ea. Modificări majore în bilantul agregat al băncilor nu există – nu avem o rată accelerată de a creștere a creditelor ca să fie nevoie de lichidități. Și nici bugetului public nu i-ar face bine asemenea ieșiri de fonduri”, spune Dorin Badea, trezorierul UniCredit.

Statul ar putea să preseze acum pentru a obține scadențe mai lungi ale împrumuturilor. Facilitatea “club loan” a avut o maturitate de doi ani, iar obligațiunile de doar un an. “Club loan-ul va fi probabil rambursat. În cazul obligațiunilor, am putea să vedem mă­car o rostogolire parțială dacă băncile vor accepta scadențe mai lungi, de trei-cinci ani. Discuțiile se poartă bilateral. Băncile au interesul să rămână cu expunerea pe Ministerul Finanțelor, pentru că este un instrument cu venit bun într-o perioadă în care cererea de credite nu s-a redresat”, comentează trezorierul unei alte bănci. De asemenea, bancherii ar prefera ca rostogolirea să se facă printr-o emisiune de obligațiuni și nu un aranjament club loan, întrucât titlurile de stat sunt mai ușor de tranzacționat.

Statul a împrumutat luna trecută 1,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin vânzarea de note cu o maturitate de cinci ani. Randamentul mediu plătit a fost de 5,29% pe an.

În 2009, 2010 și chiar și anul acesta BNR a redus gradual rezervele minime obligatorii la valută, eliberând băncilor sume pe care acestea le-au canalizat ulterior în titluri de stat, ajutând astfel la finanțarea deficitului bugetar. Aranjamentul a fost negociat inițial în cadrul “inițiativei de la Viena”, în care nouă grupuri financiare străine cu o prezență importantă pe plan local s-au angajat să nu retragă fonduri din România și să susțină subsidiarele locale.

Contracul a expirat în această primă­vară, odată cu încheierea primului acord de împrumut încheiat cu FMI și Comisia Europeană. Deși România a negociat un al doilea acord de împrumut cu creditorii internaționali, angajamentul băncilor nu a fost reîn­noit, rămânând doar sub forma de “gentlemen’s agreement”. Dacă în anii trecuți Trezoreria și BNR organizau reuniuni speciale cu bancherii pentru a discuta soluțiile de finanțare a deficitului bugetar, de data aceasta tratativele se duc la nivel bilateral. Contactul cu băncile este însă acum “permanent”, iar rostogolirea datoriilor a fost una dintre temele abordate în ultima perioadă.