Finanțele și BNR se duc în State după un miliard de dolari

Ministerul Finanțelor și BNR merg în zilele următoare în roadshow prin SUA pentru a le prezenta investitorilor americani oferta de obligațiuni în dolari pe care intențio­nea­ză să o lanseze până la sfârșitul acestei luni pentru a strânge cel puțin un miliard de dolari dacă piața o va permite.

România se bazează în acest proiect pe forțele a trei gi­ganți financiari cu putere de distribuție globală: Citi, HSBC și Deutsche Bank, care au fost angajați ca manageri ai emi­siunii. Dincolo de aspectele pur financiare, legate de condi­țiile de piață, obținerea unei finanțări din SUA la cos­turi rezonabile ar putea implica la un anumit nivel aspecte legate de parteneriatul strategic dintre Washington și București.

La emisiunea din iunie, când Finanțele au strâns suma record de 1,5 mld. euro prin eurobonduri pe cinci ani, investi­torii americani au subscris circa o cincime din titluri, spre deosebire de Germania și Austria care au furnizat împreună numai 8% din bani.

Atunci plasarea titlurilor a fost încre­dințată băncilor euro­pene Société Générale și Erste Group, din care numai pri­ma are un profil inter­na­țional puternic pe zona de investment banking.

De data aceasta Finanțele au la îndemână opt dealeri – Erste Bank, Société Générale, UniCredit, Barclays Capital, BNP Paribas, Citibank, HSBC și Deutsche Bank – care pot întări la nevoie capacitatea de distribuție a emisiunii de obligațiuni în dolari.

HSBC și Deutsche Bank au mai lucrat cu Ministerul Finanțelor la emisiunea de eurobonduri din 2010 de 1 mld. euro.

Angajarea unor nume grele ale pieței financiare mondiale era o condiție crucială pentru succesul împrumutului din Statele Unite, unde un emitent ca România este foarte puțin cunoscut pentru o paletă largă de investitori.

Delegația care merge în SUA să discute cu investitori, analiști și bancheri este condusă de Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Finanțe responsabil cu Trezoreria, și de Cristian Popa, viceguvernator al BNR responsabil cu relațiile internaționale. Obligațiunile ar urma să aibă scadența la cinci ani și vor fi emise în cadrul pogramului de finanțare externă de 7 mld. euro în trei ani care a fost inițiat în vara acestui an. Contactele cu piața externă începe la Londra, unde echipa României oricum face escală de zbor și continuă în principalele centre financiare din SUA, de la New York până la Los Angeles pe Coasta de Vest.

Recenta evaluare pozitivă din partea FMI le va permite oficialilor români să le spună o poveste destul de atractivă investitorilor, însă România încă nu a obținut calificativul de tip investment grade din partea influentei agenții de rating Standard&Poor’s deși existau unele așteptări în acest sens.

România poate susține că a făcut ce a promis în sensul reducerii deficitului bugetar, însă nu se poate lăuda că a avansat prea mult în restructurarea companiilor de stat și nici că a ieșit de sub amenințarea recesiunii. De asemenea, România este percepută automat drept o țară cu risc ridicat din cauza legăturii strânse cu Grecia prin canalul bancar, acesta fiind și unul dintre motivele reticenței pe care investitorii germani au arătat-o la emisiunea de eurobonduri din vară.

CDS-ul României (prețul asigurării contra riscului de default) a oscilat în ultimele zile în jurul pragului de 370 de puncte de bază, în timp ce Ungaria a ajuns la 510, însă volatilitatea puternică de pe piețele financiare internaționale lasă cale deschisă oricărui scenariu.

Pe de altă parte, România a resimțit mai ales din octombrie retrageri de capital de pe piață, reflectate inclusiv de scăderea rezervei valutare a BNR cu 1,4 mld. euro.

În ultimele zile a revenit un val de presiune asupra leului care a ridicat cotațiile de pe piață până la 4,37-4,38 lei pentru un euro, însă cu toate acestea Banca Națională a continuat să afișeze cursuri de referință de 4,35 lei/euro.

Potrivit estimărilor de pe piață, Finanțele ar putea ridica între 1 și 1,5 mld. dolari la un preț pornind de la 6,5 – 6,6% plus o primă care va depinde de contextul din momentul emisiunii. Ministerul Finanțelor are nevoie să-și reîntregească resursele după ce în septembrie și octombrie nu și-a realizat programul de emisiuni pe piața internă din cauza presiunii de creștere a dobânzilor.