Firmele mari le aduc pe cele mici

Investitiile frantuzesti in Romania sunt atrase in primul rand de potentialul ridicat al resurselor umane, sustine Philippe Boin, seful Misiunii economice franceze in Romania intr-un interviu acordat Ziarului Financiar cu ocazia Zilei Nationale a Frantei.

“Piata romaneasca are un potential foarte mare, cei 22 de milioane de consumatori nu sunt deloc de neglijat pentru orice investitor si, mai mult decat atat, acesti 22 de milioane sunt cu atat mai valorosi cu cat capitalul uman este de foarte mare calitate in Romania”, sustine Philippe Boin.

Majoritatea companiilor frantuzesti sunt in Romania in sectoare cheie, spune Boin, cum ar fi industria constructoare de masini, sectorul de constructii si cel al telecomunicatiilor, dar inregistreaza o prezenta mai putin pregnanta in agricultura. “Este adevarat ca aici am avea ceva de ameliorat, pentru ca in afara de Danone si cativa viticultori, sectorul agricol nu este foarte exploatat de companiile din Franta, dar asta inseamna, in acelasi timp, un aspect pozitiv: o nisa pentru investitiile viitoare”, explica Boin.

“Ca o scurta descriere a relatiilor economice franco-romane, as putea spune ca multinationalele se simt ca la ele acasa, in timp ce IMM-urile sunt mai putin incisive, dar exista sanse mari ca acest lucru sa se schimbe rapid in viitor, mai ales pentru ca marile companii isi construiesc o intreaga retea de firme mai mici atunci cand vin intr-o anumita tara.” De exemplu, chiar daca Lafarge se ocupa de constructiile propriu-zise, pe langa el a aparut Saint Gobain, care a preluat sectorul de izolanti si abrazive, deci reteaua de periferice incepe sa functioneze, spune Boin.

Schimburile comerciale dintre Romania si Franta au inregistrat o evolutie continuu ascendenta in ultimii patru ani. In 2004, volumul schimburilor s-a ridicat la 3,5 miliarde de euro, reprezentand o crestere de peste 29% in raport cu 2003, cand valoarea schimburilor bilaterale era de 2,7 miliarde de euro. De asemenea, soldul balantei comerciale cu Franta este deficitar, pana acum importurile romanesti din Franta fiind superioare exporturilor catre aceasta tara.

Exporturile frantuzesti catre Romania au crescut de la 1.542 mil. euro in 2003 pana la 1.866 mil. euro in 2004, ceea ce pozitioneaza Franta pe locul trei ca si cota de piata (7%) in clasamentul principalilor parteneri exportatori, dupa Italia (17,2%) si Germania (14,9%).

“Franta exporta catre Romania in principal echipamente electrice, textile (tesaturi), automobile si produse industriale, precum cele farmaceutice sau chimice”, spune Boin.

Echipamentele electrice se afla pe primul loc in clasamentul exporturilor frantuzesti, ridicandu-se la 557,7 milioane de euro in 2004, in timp ce exporturile de produse chimice s-au majorat si ele pana la 298 milioane de euro.

Dupa anul 2003, an de puternica crestere, 2004 a insemnat un an de recul pentru vanzarile de produse agricole, care au atins doar 59 milioane de euro fata de 72 de milioane de euro in 2003.

Importurile frantuzesti au crescut in 2004 cu 40,5% fata de 2003. Franta a absorbit circa 8,5% din totalul exporturilor romanesti, fiind al treilea client al Romaniei, dupa Italia si Germania.

“Cele mai de succes produse romanesti pe piata franceza au fost echipamentele electrice, urmate de confectii si mobila”, spune Phillipe Boin.

Desi soldul balantei comerciale este in continuare excedentar pentru partea franceza (396,7 milioane de euro), acesta s-a redus cu o treime in ultimul an (257,8 milioane de euro), datorita dinamicii record a exporturilor romanesti din domeniul masinilor si materialelor electrice, dar si datorita confectiilor.

“In raport cu alte tari din Europa Centrala si de Est, pentru Romania exista avantajul ca aici investitia are loc de crestere. Polonia, tara tot preponderent agricola, este prima in topul partenerilor comerciali ai Frantei, cu schimburi anuale de 12 miliarde de euro. Spre comparatie, Romania, chiar daca nu este in top 10, poate fi deosebit de atractiva pentru ca aici exista cresterile rapide de productivitate si costul mic al mainii de lucru”, a concluzionat Boin.