Firmele se descurca mai bine cu lichiditatile. Asa e? Cum comentati?

Companiile au avut mai putine probleme cu lichiditatile la inceput de an, sumele refuzate la plata cu instrumente de debit – cazurile in care bancile nu au gasit suficienti bani in conturile titularilor pentru a onora biletele la ordin, cecurile sau cambiile emise – coborand cu 27% fata de media lunara din 2009, pana la 570 mil. lei (circa 140 mil. euro), arata datele BNR.

Analistii spun ca firmele incep sa aiba mai usor acces la finantare bancara si economia da semne de revenire, ceea ce va debloca treptat piata platilor bancare care s-a deteriorat rapid pe parcursul anului trecut. In octombrie anul trecut, de exemplu, valoarea sumelor refuzate la plata depasise un miliard de lei.

“Singura explicatie plauzibila este aceea ca bancile au mai dat drumul la creditare si s-a mai usurat putin presiunea pe partea aceasta. Si economia si-a mai revenit si au inceput sa circule mai bine banii”, apreciaza Dragos Cabat, managing partner la Financial View.

Un nivel mai scazut al sumelor refuzate la plata a fost inregistrat in octombrie 2008, la debutul crizei financiare la nivel local, cand bancile nu au putut acoperi cu banii din conturile titularilor plati in valoare de 496 mil. lei. Ulterior numarul refuzurilor la plata a crescut constant, pe fondul scaderii cifrelor de afaceri ale companiilor. Circa 96% din refuzurile la plata sunt generate de firme. Numarul refuzurilor la plata a coborat, de asemenea, la 29.700 de incidente in ianuarie, fata de 41.000 de incidente, cat a fost media lunara pe parcursul anului trecut. Fata de luna decembrie, numarul refuzurilor la plata a coborat cu 30%. Valoarea medie a unui refuz la plata a scazut in ianuarie la 19.000 de lei, fata de 26.000 de lei in octombrie 2009, dar ramane ridicata comparativ cu nivelul consemnat in prima parte a anului trecut, ceea ce indica faptul ca mai multe firme mari au probleme cu lichiditatile.

De asemenea, statul este un factor important de blocaj al platilor bancare, avand in vedere veniturile in scadere la buget. Analistul Dragos Cabat spune ca nu exista semne ca statul si-ar fi onorat mai bine obligatiile fata de companiile la serviciile carora a apelat.