FMI: Datoria externă a României explodează la 82% din PIB, dar nu ne temem că nu ne luăm banii înapoi

Datoria externă totală a României va atinge anul acesta un vârf de circa 82% din PIB, marcând o creștere galopantă față de nivelul de 51% de la sfârșitul lui 2008, însă reluarea creșterii economice va permite reducerea acesteia la niveluri gestionabile pe termen mediu, potrivit celui mai recent raport al FMI privind situația economică.

Încă din octombrie 2010 datoria externă tindea să se apropie de 90 mld. euro, în creștere cu 11,5 mld. euro în decurs de numai un an.

Chiar dacă în 2013 și 2014 vor fi două vârfuri de plată mari cu rambursarea banilor către FMI, reprezentând 11,7% și respectiv 12% din rezervele valutare, Fondul nu-și face probleme în privința recuperării împru­mutului. “Deși expunerea rămâne mare, riscurile aso­ciate serviciului împrumutului sunt atenuate de nivelul relativ scăzut al datoriei publice (sub 37% din PIB), în timp ce datoria publică externă urmează să atingă un vârf de 16% din PIB în 2011”, scriu experții Fondului în raport. De asemenea, FMI se bazează pe istoricul fără probleme al României în onorarea datoriilor externe.

Chiar dacă menționează o serie de zone de risc, precum presiunile politice și deciziile judecătorești care pot periclita reformele sau nevoia de vigilență în supravegherea unor bănci mici, raportul aferent celei

de-a șasea evaluări a acordului cu România are un ton general optimist, chiar și atunci când notează nume­roasele “rescadențări” ale unor angajamente ale Gu­vernului. De pildă, Fondul a avut temeri mari legate de modificarea Ordonanței 50 privind creditele.

Pe opt pagini se întind angajamentele autorităților în fața FMI asumate prin cea mai recentă scrisoare de in­ten­ție semnată în decembrie de ministrul finanțelor Gheorghe Ialomițianu și guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Pentru 2011, Guvernul promite să lase nemodificate “principalele componente ale sistemului fiscal”, deși mi­nistrul finanțelor tocmai a început să vorbească despre posibilitatea reducerii contribuțiilor sociale în semestrul II. De asemenea, statul se angajează să mențină arie­ratele aproape de zero până la sfârșitul actualului acord.

Ce alte promisiuni mai conține scrisoarea de intenție:

n va continua reducerea efectivelor din sectorul bugetar

n vor fi luate rapid măsuri compensatorii dacă anga­ja­mentele de reformă sunt afectate de decizii judecă­torești

n și în perspectiva lui 2012 vor fi limitate strict schimbări ad-hoc în sistemul fiscal

n ar putea fi nevoie de măsuri suplimentare pentru controlul cheltuielilor astfel încât în 2012 să fie atins deficitul de 3% din PIB

n va fi întărit Consiliul fiscal, asigurându-se finanțare

n vor începe discuțiile pentru un nou acord prin care să fie ancorată performanța fiscală în 2011 și 2012

n programul de finanțare externă prin note pe termen mediu și lung va fi lansat în prima parte a anului

n vor fi consolidate bufferele de lichidități

n strategia de management al datoriei publice va fi revizuită cu ajutorul experților FMI, CE și BM

n vor continua eforturile de îmbunătățire a colectării taxelor și de reducere a evaziunii fiscale, impozitarea averilor mari urmând să fie implementată cu asistența experților FMI

n va continua procesul de privatizare a companiilor de stat – Termoelectrica și CFR Marfă

n vor fi alocate cu prioritate fonduri pentru Coridorul IV de transport – Nădlac-Constanța

n va continua restructurarea sectorului de sănătate

n nu vor fi promovate inițiative legislative care să submineze disciplina achitării creditelor

n BNR se va consulta cu FMI și CE înainte de a opera modificări în cadrul de reglementare și consideră că nu este nevoie de noi măsuri prudențiale

n BNR întrerupe ciclul de reducere a dobânzii-cheie până când inflația începe să scadă

n creșterea economică se va relua în lunile următoare, ajungând la 1,5% din PIB pe 2011

Reformele din sănătate trebuie să aducă anul acesta economii de 0,4% din PIB

Măsurile luate până acum de autorități pentru re­ducerea cheltuielilor cu sistemul de sănătate s-au do­vedit insuficiente pentru echilibrarea bugetului acestui sector fără acumularea de arierate, constată FMI.

Ca atare, Fondul insistă pe intrarea în vigoare a coplății și pe operaționalizarea taxei speciale aprobate pentru furnizorii de medicamente. De asemenea, cere raționalizarea rețelei de spitale și schimbarea sistemului de contractare. Guvernul trebuie să dezvolte un sistem IT pentru prețurile serviciilor medicale.

“Adoptarea unor reforme curajoase în sectorul sănătății sunt critice pentru a asigura succesul strategiei de consolidare fiscală”, susțin reprezentanții Fondului.

Reformele în domeniu ar trebui să aducă economii de cel puțin 0,4% din PIB în acest an.

Creditele neperformante vor continua să crească în semestrul I

Din cauza slabei activități economice, creditele neperformante vor crește în continuare în prima jumătate a anului, estimează FMI. Totuși, Fondul apreciază că există buffere mari de capital, iar BNR menține o abordare proactivă pentru asigurarea unor rezerve de capital adecvate.

FMI s-a temut până în ultima clipă că modificarea în Parlament a Ordonanței 50 privind creditele va fi amânată, considerând că menținerea acesteia în forma inițială ar fi provocat pierderi suplimentare în sistemul bancar.

Autoritățile trebuie să rămână vigilente în privința câtorva bănci mici

Câteva bănci mici, care cumulează active reprezentând mai puțin de 2% din activele totale ale sistemului bancar, au înregistrat o deteriorare rapidă a portofoliilor de credite și au provizioane mai mici decât media sistemului, astfel încât autoritățile va trebui să mențină vigilența în privința instituțiilor de credit respective, atenționează FMI.

PIB a scăzut cu 1,9% în 2010, consumul populației va deveni motor de creștere de-abia în 2012

FMI menține prognoza de scădere a PIB cu 1,9% în 2010 și estimează că în 2011 România va avea o creștere economică între 1 și 1,5% din PIB.

Experții Fondului preconizează că de-abia la începutul lui 2012 consumul populației va deveni un motor important de creștere, pe măsură ce veniturile vor mai crește, iar generarea de locuri de muncă va deveni vizibilă.

Pierderea suferită de PIB din cauza crizei ar urma să fie recuperată de-abia în 2015.

Temerile FMI: Presiunile politice și deciziile judecătorești pot periclita măsurile de reformă

Menținerea cheltuielilor salariale în limita plafonului de 39 mld. lei depinde de abilitatea autorităților de a aplica și în 2011 reducerile salariale operate în 2010 și de continuarea reducerii personalului din sectorul bugetar.

De asemenea, Fondul se teme că Guvernul nu va reuși să controleze cheltuielile din sectorul de sănătate, care până acum au derapat în mod constant. “Autoritățile va trebui să reziste presiunilor politice puternice pentru reducerea impozitului pe venit sau a contribuțiilor sociale sau pentru majorarea cheltuielilor cu investițiile peste niveluri sustenabile”, consideră experții Fondului.

De asemenea, sunt considerate un factor de risc deciziile judecătorești privind restituiri ale unor drepturi salariale.

Prognoza pentru piața bancară: Creditul privat va crește cu 6,8% anul acesta

Creditarea se va dezmoți ușor anul acesta, ajungând la o creștere de 6,8% după estimările FMI. Soldul creditului neguvernamental ar urma să ajungă la 222,2 mld. lei (aproape 53 mld. euro). Pentru 2010 creșterea estimată este de circa 4%.

În același timp, creditul luat de stat ar urma să-și accelereze creșterea, de la 24% în 2010 la 34% în 2011, ajungând la un volum de 77,7 mld. lei (18,5 mld. euro), nivel de 4,5 ori mai mare decât în 2008.

Jeffrey Franks, șeful misiunii FMI, revine la București pe 24 ianuarie

În perioada 25 ianuarie – 8 februarie se va afla la București misiunea FMI pentru cea de-a șaptea evaluare a acordului stand-by cu România, a anunțat Tony Lybek, reprezentantul Fondului pentru România și Bulgaria.

Misiunea va fi condusă de Jeffrey Franks. El va avea o serie de întâlniri pregătitoare cu autoritățile pe 24 ianuarie.

De concluziile acestei evaluări depinde eliberarea ultimei tranșe, de circa 1 mld. euro, din împrumutul angajat de România în urmă cu aproape doi ani.

Alături de delegația Fondului se vor afla la București experți ai Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale.

Lybek a declarat că pe agenda misiunii figurează și începerea negocierilor pentru un posibil nou acord, fără a da detalii despre natura acestuia.