FMI discută despre salariul minim. Dar deficitul?

Șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, consideră că “ar putea fi loc” pentru o creștere a salariului minim, însă susține că această decizie trebuie analizată cu atenție, pentru că o majorare nesustenabilă ar avea efecte negative.

În ceea ce privește posibilitatea majorării țintei de deficit bugetar pentru 2011, semnalele nu sunt foarte optimiste până acum.

“Orice creștere a salariului minim ar trebui studiată și calculată foarte atent, pentru că în cazul unei majorări prea mari aceasta ar putea avea efecte negative. Ar mai putea fi loc, dar trebuie să vedem cât”, a spus Franks, citat de Mediafax.

Subiectul a fost discutat luni de delegația FMI cu mai mulți reprezentanți ai sindicatelor.

Miercurea trecută, în prima zi a evaluărilor, Franks a explicat după o întâlnire cu ministrul muncii că o creștere a salariului minim ar putea avea consecințe dăunătoare și ar putea să descurajeze angajările și a susținut necesitatea unei atitudini precaute.

Nu este foarte clar de ce FMI și-a nuanțat mesajul. Unii analiști au spus la vizitele anterioare ale FMI că Fondul va ține cont foarte mult în negocierile cu România și de ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, unde Guvernul a renunțat la acordul cu instituția financiară internațională și a impus taxe băncilor și marilor companii pentru a echilibra finanțele țării.

Salariul minim a rămas și în 2010 la valoarea de 600 de lei brut, deși, odată cu aplicarea legii salarizării de la 1 ianuarie, acesta ar fi trebuit să crească la 705 lei, valoarea coeficientului I din lege. Pentru că la finele lui 2009, reprezentanții sindicatelor, ai patronatelor și ai Guvernului nu au reușit să se pună de acord cu privire la majorarea salariului minim, aplicarea legii salarizării a eșuat, astfel încât valoarea folosită a coeficientului I din lege a fost de 600 de lei.

Dacă sindicatele solicită o majorare a salariului minim de până la 750 de lei, reprezentanții Guvernului apreciază că această creștere nu ar putea fi susținută și au propus o eventuală creștere de până la 640 de lei, care ar acoperi și o parte din reducerea salarială de 25%.

Președintele “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a spus ieri, la finalul întâlniri cu delegația FMI, că sindicatele și-au exprimat punctul de vedere cu privire la salariul minim, care ar trebui să fie de 750 de lei, iar reprezentanții Fondului au declarat că vor face calcule legate de implicațiile economice, îngrijorarea lor fiind să nu existe un efect negativ privind pierderea unor locuri de muncă.

Salariul minim pe economie a crescut de aproape șase ori în ultimii zece ani, până la echivalentul a 140 de euro în 2010, dar cu toate acestea rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria are în 2010 un salariu mai mic, de 123 de euro, în timp ce Polonia, Cehia sau Slovacia au un salariu minim lunar de peste 300 de euro.

Potrivit legii salarizării, până în 2014, valoarea salariului minim pe economie ar trebui să ajungă la jumătate din valoarea salariului mediu la nivel național. În prezent, valoarea salariului minim este de circa 30% din valoarea salariului mediu.

Va fi majorat deficitul bugetar pe 2011?

Până acum mesajele FMI nu sunt încurajatoare în ceea ce privește o posibilă relaxare a țintei de deficit bugetar din 2011, de 4,4% din PIB.

Mai mulți analiști și consultanți au susținut necesitatea relaxării țintei de deficit bugetar anul viitor, în condițiile în care diferența ar fi direcționată pentru finanțarea unor proiecte de infrastructură care sunt absolut necesare.

În plus, ajustarea deficitului bugetar de la 6,8% din PIB în 2010 la 4,4% din PIB va fi destul de dificilă.

Și reprezentanții patronatelor au intrat la discuțiile cu FMI cu propuneri de majorare a deficitului bugetar și de diminuare a contribuțiilor sociale, însă șeful misiunii FMI în România a declarat că ținta de deficit bugetar pentru anul viitor, stabilită la 4,4% din PIB, nu va fi modificată. PIB-ul este estimat pentru anul viitor la 544,4 mld. lei (129,3 mld. euro), deficitul agreat fiind de 24 mld. lei (5,7 mld. euro).

Pentru 2010 ținta de deficit bugetar a fost revizuită de la 5,9% la 6,8% din PIB, în urma negocierilor cu FMI în cadrul cărora a fost luată în calcul o nouă prognoză privind evoluția economiei, respectiv prelungirea recesiunii în locul revenirii pe creștere.

Principala problemă a României este dificultatea găsirii finanțărilor pentru deficitul bugetar. Sumele atrase lunar de Trezorerie de pe piața internă au fost în general la jumătate față de volumele planificate, în condițiile în care din vară Trezoreria a impus un plafon de 7% pe an pentru randamentul plătit la emisiunile de titluri, indiferent de scadență.

Ce s-a întâmplat cu deficitul bugetar până acum

Deficitul bugetar a ajuns după primele opt luni ale anului la 20,9 mld. lei, echivalentul a 4,09% din PIB, după ce a urcat în august cu aproape un miliard de lei.

Majorarea TVA de la 19% la 24% începând cu 1 iulie a determinat creșterea încasărilor bugetare totale cu 17% în august, comparativ cu aceeași lună din 2009, continuând trendul ascendent început în iunie. În august veniturile bugetare au totalizat 12,9 mld. lei, iar sumele colectate din TVA au ajuns la 3,6 mld. lei, în urcare cu 46,9% pe seama majorării cotei de impozitare cu cinci puncte procentuale.

În primele opt luni ale anului veniturile au fost de 106,2 mld. lei, în creștere cu 2,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile totale au ajuns la 127,2 mld. lei, cu 1,3% peste nivelul din primele opt luni din 2009.

În prima jumătate a anului, încadrarea în ținta de deficit bugetar stabilită cu FMI a fost obținută pe seama creșterii arieratelor și a sacrificării investițiilor.