FMI împinge Guvernul să întârzie iar trimiterea bugetului pe 2012 în Parlament

Guvernul nu poate să-și facă bugetul pe 2012 fără indicațiile misiunii FMI care vine la București de-abia pe 25 octombrie și astfel își asumă încă o dată încălcarea obligației legale de a trimite proiectul în Parlament până pe 15 octombrie.

Delegația FMI, Comisiei Europene și Băncii Mondiale vine peste două săp­tămâni pentru a treia evaluare a acordului de tip preventiv semnat în primăvară cu România, iar proiectul de buget pe 2012 va fi un subiect crucial al discuțiilor.

Misiunea se va desfășura până pe 7 noiembrie și probabil că de-abia după acea dată Ministerul Finanțelor va fi în măsură să trimită Parlamentului un buget definitivat.

Un proiect de buget pentru 2012 există deja, după cum a declarat recent pentru ZF Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanțelor responsabil cu politica fiscală, însă acesta ar urma să fie “revăzut” odată cu cu venirea FMI și a Comisiei Europene.

Negocierile cu FMI și Comisia Europeană se anunță dificile având în vedere necesitatea construcției bugetului pe 2012 cu respectarea unei ținte extrem de ambițioase de reducere a deficitului bugetar la doar 3% din PIB. Rămâne de văzut dacă oficialii FMI și cei ai Comisiei Europene vor fi deschiși la o renegociere a deficitului bugetar, cel puțin pe metodologia europeană (ESA), având în vedere înrăutățirea condițiilor macro la nivel internațional și riscurile ca România să alunece din nou în recesiune anul viitor.

Unii analiștii au recomandat deja oficialilor români să negocieze un deficit bugetar ceva mai mare pentru 2012 cu condiția să se continue consolidarea fiscală, chiar dacă într-un ritm mai lent, și să convingă oficialii de la Bruxelles și de la Wa­shing­ton că există proiecte de infrastructură serioase care merită să absoarbă fonduri suplimentare. Problema este că 2012 este an electoral, iar instituțiile financiare internaționale tind să devină sceptice în astfel de situații, când, în mod uzual, cheltuielile scapă de sub control în orice țară, iar România are deja o tradiție nefericită la acest capitol.

După opt luni din acest an există o rezervă importantă pentru atingerea țintei anuale de deficit 4,4% din PIB, respectiv 24 mld. de lei, astfel că ar fi posibilă înregistrarea în avans a unor cheltuieli din 2012.

Forma revizuită a bugetului ar putea să fie gata cât timp reprezentanții FMI și ai Comisiei Europene vor fi la București, după cum estima Gherghina.

Autoritățile române așteaptă și noua prognoză a Comisiei privind creșterea economică de anul viitor. Ajustarea în jos a creșterii economice va antrena o diminuare a veniturilor bugetare, și, în consecință, ajustări pe partea de cheltuieli.

Creșterea economică pe care va miza anul viitor Ministerul Finanțelor și, implicit, Guvernul, este incertă. Deși 2012 se profila până acum ca fiind mai bun decât 2011, unele bănci internaționale anticipează un avans al PIB chiar sub 1%, adică o creștere economică mai slabă decât în acest an. Și nu poate fi exclus nici riscul revenirii în teritoriul negativ în ipoteza intrării în recesiune a zonei euro.

Până acum guvernul și FMI au mizat pe o creștere economică de 1,5% pentru acest an, estimarea pentru anul viitor fiind de 3,5-4%.

Deja FMI a anunțat că intenționează să înjumătățească prognoza de creștere economică a României de anul viitor, în condițiile în care riscurile de contagiune pe plan extern s-au amplificat.

Impactul ajustării creșterii economice asupra bugetului este semnificativ, iar situația este complicată și de includerea în buget a companiilor de stat cu pierderi.

O prognoză corectă pentru PIB este esențială pentru construirea bugetului anual. Experiența arată însă că autoritățile s-au bazat în anii trecuți pe ipoteze nefundamentate, care au fost ulterior infirmate de realitate și a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA.

Nu e prima dată când bugetul întârzie

Autoritățile reușesc din nou să întârzie bugetul, însă nu ar fi prima dată când bugetul este transmis după termenul legal în Parlament.

Anul trecut în săptămâna în care legea bugetului trebuia să fie în dezbaterea Parlamentului, nimeni nu părea să știe cum arată actul normativ. Nici în 2009, guvernul Boc nu a respectat termenul legal de promovare a bugetului în Parlament până la 15 octombrie. Însă, în 2009 a fost o situație atipică. Guvernul fusese demis de Legislativ și nu mai avea dreptul de inițiativă legislativă.

În 2011, ca și anul trecut, chiar cu majoritatea fragilă pe care o are în Parlament, Executivul este unul perfect valid din punct de vedere juridic.