FMI: leul este subevaluat

Calculele Fondului arata ca salariile actuale exprimate in valuta au loc sa mai urce cu 20-30% pana la nivelurile de “echilibru”.

Leul ramane subevaluat fata de principalele valute, desi o parte a decalajului a fost recuperata in ultimii ani, mai ales dupa aprecierea nominala de aproape 12% inregistrata in 2005, este concluzia mai multor analize facute de experti ai FMI.

Fondul crede ca este de asteptat ca leul sa continue sa se aprecieze in termeni reali, in contextul apropierii de standardele de viata din Uniunea Europeana si al intrarilor substantiale de capital strain.

Cat priveste sansele exportatorilor de a supravietui acestui proces, FMI spune ca aceasta va depinde de capacitatea acestora de a-si imbunatati productivitatea, de capacitatea BNR de a controla presiunile inflationiste si de viteza cu care va avea loc aprecierea reala a leului.

In primele patru luni ale acestui an, leul s-a apreciat cu 5,3% in termeni nominali fata de decembrie 2005, in conditiile unei inflatii de 1,91%.

Un prim set de calcule simple bazate pe paritatea puterii de cumparare, care presupune raportarea la un curs de schimb intre doua monede la care acelasi produs cumparat in tari diferite are acelasi pret exprimat in aceeasi moneda, si indici precum Big Mac, care raporteaza pretul din Romania la cel al unui Big Mac american, sugereaza ca leul ar fi subevaluat cu nu mai putin de 24-47% in termeni reali. Studiul FMI trateaza insa cu rezerva acest rezultat, care ar insemna ca moneda nationala ar trebui sa continue sa se intareasca pana la un raport de 2,5 lei pentru un euro.

O analiza mai complexa, care foloseste date din 85 de tari si prin care sunt surprinse diferentele de dezvoltare si productivitate, conduce insa la aceeasi concluzie: leul este inca subevaluat, chiar daca sunt luate in considerare diferentialele de venit si productivitate. Autorii studiului au in vedere si faptul ca monedele majoritatii tarilor in tranzitie apar ca fiind subevaluate cand sunt raportate la valute internationale.

Acelasi rezultat este insa obtinut si in cazul unei analize bazate pe compararea salariilor, ceea ce, potrivit FMI, sugereaza ca economiile tarilor in tranzitie au anumite caracteristici care tind sa tina preturile sub standardele internationale.

“O parte din subevaluare ar putea reflecta un dezechilibru structural, care va iesi la iveala doar incet, cu trecerea timpului”, considera expertii Fondului.

In acelasi timp, comparatia cu tari cu un venit la fel de scazut, precum cele din Comunitatea Statelor Indepedente, suporta o interpretare conform careia leul ar fi prea puternic pentru faza de tranzitie in care a ajuns Romania. In acest caz, Romania ar avea o problema de competitivitate fata de vecini, fiind nevoie de imbunatatiri substantiale ale productivitatii.

Pe ansamblu insa, evaluarile FMI conduc la ideea ca leul este subevaluat in termeni reali, desi avantajul de cost de care beneficia Romania s-a erodat semnificativ in ultimii doi ani.

FMI sustine ca nu aprecierea cursului a afectat exporturile si competivitatea externa a Romaniei, ci majorarea rapida a salariilor in paralel cu cresteri de productivitate din ce in ce mai mici.

“Incetinirea inregistrata de exporturi reflecta o schimbare structurala similara celei observate la celelalte tari in tranzitie, respectiv trecerea de la produse cu valoare adaugata mica la marfuri cu mai multa tehnologie incorporata”, se spune in studiul FMI.

In acelasi timp, cresterea importurilor ar fi stimulata nu atat de aprecierea leului, cat de cresterea investitiilor in bunuri durabile, care reprezinta un proces tipic si de dorit intr-o tara care incearca sa recupereze decalajul fata de Europa Occidentala.

“Dezechilibrul extern al Romaniei apare ca fiind determinat de un proces rapid de transformare si nu de aprecierea leului, in conditiile in care datele econometrice sugereaza ca o anumita subevaluare persista”, adauga expertii Fondului.